Din cuprinsul articolului
Tradițiile, obiceiurile și superstițiile de Sfântul Dumitru, zi de mare sărbătoare în care se aprind focuri ritualice, se fac pomeni și se spune că se hotărăște cum va fi iarna. Află ce trebuie și ce nu trebuie să faci de Sâmedru!
Pe 26 octombrie, creștinii îl prăznuiesc pe Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, ocrotitor al păstorilor și aducător de binecuvântare. În tradiția populară, Sfântul Dumitru este cunoscut sub numele de Sâmedru, cel care „dezleagă vara și pornește iarna”.
Se spune că după această zi pleacă păsările călătoare, frunzele cad și pământul se pregătește de odihnă. Țăranii credeau că Sâmedru „bate cu toiagul în pământ”, chemând frigul și ninsoarea.
Tradiții și superstiții de Sfântul Dumitru
În ajunul sărbătorii, pe 25 octombrie, oamenii aprind în sate „Focul lui Sâmedru”, un obicei vechi de sute de ani.
Pe dealuri, în curți sau la marginea satului, se strâng tinerii și copiii, se cântă, se spun glume și se joacă în jurul flăcărilor. Cei mai curajoși sar peste foc, ca semn al curățirii sufletului și al norocului.
Cenușa rămasă se adună și se presară în grădină sau la rădăcina pomilor, ca să aducă rod bogat și sănătate.
Femeile mai în vârstă împart celor care sar peste foc covrigi, nuci, mere, pâine, struguri și prune uscate, gest care simbolizează belșugul și binecuvântarea casei.
În Bucovina, se spune că persoanele care seamănă usturoiul după Sfântul Dumitru vor avea parte de pierderi în anul următor.
În Oltenia, oamenii cred că respectarea tradițiilor de Sâmedru îi protejează de pericole, boli și necazuri.
Tot în această zi, se taie coama cailor tineri, însă este interzis să se folosească pieptănul, pentru că acest gest ar atrage ghinion și primejdii.
Ce NU ai voie să faci în această zi sfântă. Tradiții și superstiții de Sâmedru
În satele românești, ziua de Sfântul Dumitru este plină de obiceiuri și credințe care se respectă cu sfințenie:
- Se dau de pomană mere, nuci, colaci și colivă pentru sufletele celor adormiți.
- Ciobanii hotărăsc soarta turmelor: dacă o oaie albă se așază prima pe pământ, iarna va fi grea; dacă se așază una neagră, iarna va fi blândă.
- Se crede că așa cum e vremea de Sâmedru, așa va fi și iarna.
- În unele zone, femeile nu torc, nu cos și nu spală rufe, ca să nu se abată necazurile asupra casei.
- Nu se folosește pieptănul, pentru că se spune că atrage ghinionul.
- Gospodarii se grăbesc să-și plătească datoriile până la Sfântul Dumitru, ca să nu aibă lipsuri în anul următor.
- De Sfântul Dumitru trebuie plătite toate datoriile, chiriile și împrumuturile făcute în ultimele șase luni. Se crede că omul care nu își achită datoriile până la această dată va avea probleme și lipsuri în anul care urmează, scrie Jurnalul.
Semne despre vreme și superstiții bătrânești
Bătrânii spuneau că dacă în ziua de Sfântul Dumitru e vreme frumoasă, atunci iarna va fi scurtă și blândă. Dacă e frig, ploaie sau vânt, urmează o iarnă grea.
Tot acum, se mai obișnuia ca păstorii să schimbe stăpânii oilor, iar slugile și argații din satele de odinioară își încheiau înțelegerile de peste an, urmând ca de Sfântul Gheorghe să înceapă altele noi.
Sfântul Dumitru este o zi de rugăciune, de recunoștință și de speranță. Mulți credincioși merg la biserică, aprind lumânări pentru cei vii și pentru cei adormiți, iar seara se strâng în jurul mesei, alături de familie.
Tradițiile de Sâmedru nu sunt doar simple obiceiuri, ci mărturii vii ale sufletului românesc, păstrate cu drag de la o generație la alta. În ele se amestecă credința, bucuria, speranța și legătura omului cu Dumnezeu și cu natura.
