Din cuprinsul articolului
Atunci când vine vorba despre creșterea glicemiei, majoritatea dintre noi ne gândim imediat la dulciuri, carbohidrați rafinați sau băuturi zaharoase. Însă, potrivit medicului britanic Dr. Amir Khan, specialist în medicină generală la NHS (Serviciul Național de Sănătate din Marea Britanie), nu doar ceea ce mâncăm influențează nivelul de glucoză din sânge. Există factori neașteptați, complet independenți de dietă, care pot duce la variații importante ale glicemiei — unele temporare, altele cu efecte pe termen lung.
Iată cinci cauze mai puțin cunoscute care pot influența glicemia și ce trebuie să știi despre fiecare:
1. Stresul – o reacție naturală, cu efecte metabolice reale
În situații de stres, organismul eliberează cortizol și adrenalină, hormoni care activează răspunsul de tip „luptă sau fugi”. Acest proces determină eliberarea glucozei stocate în ficat pentru a furniza rapid energie. Problema apare atunci când stresul devine cronic — adică prelungit și frecvent — ducând la un nivel constant ridicat al glicemiei, chiar și în lipsa aportului alimentar excesiv. Pe termen lung, acest dezechilibru poate favoriza apariția rezistenței la insulină și a diabetului de tip 2.
2. Somnul de proastă calitate – glicemia nu doarme niciodată
Un somn neodihnitor afectează în mod direct metabolismul glucozei. Studiile arată că doar o noapte de somn fragmentat sau insuficient poate face corpul mai rezistent la insulină. Cu alte cuvinte, glucoza rămâne mai mult timp în sânge, iar celulele nu mai răspund eficient la semnalul de a o absorbi. Pe termen lung, lipsa somnului devine un factor de risc important pentru diabet, chiar și la persoanele care mănâncă sănătos.
3. Exercițiile fizice intense – paradoxul sportului
Mișcarea este un aliat esențial pentru sănătate, dar antrenamentele foarte intense sau cele de tip rezistență (precum ridicarea greutăților) pot crește temporar nivelul glicemiei. Acest fenomen este explicat prin stresul fiziologic pe care exercițiile îl provoacă — organismul percepe efortul ca pe o solicitare majoră și eliberează glucoză pentru a alimenta mușchii. Este o reacție normală, iar beneficiile exercițiului fizic rămân incontestabile: pe termen lung, sportul îmbunătățește sensibilitatea la insulină și contribuie la echilibrul metabolic.
4. Infecțiile sau bolile acute – când sistemul imunitar intervine
Orice infecție — de la o simplă viroză la o afecțiune mai severă — poate duce la creșteri ale glicemiei. Dr. Khan explică faptul că, atunci când sistemul imunitar este activat, organismul eliberează hormoni de stres și glucoză pentru a susține lupta împotriva agenților patogeni. Acest lucru se traduce printr-o rezistență temporară la insulină și valori glicemice mai mari. Din fericire, după vindecare, glicemia tinde să revină la normal, însă monitorizarea este importantă, mai ales în cazul persoanelor cu diabet sau prediabet.
5. Ciclul menstrual – un factor natural, dar ignorat adesea
În special în faza luteală a ciclului menstrual (cea care urmează ovulației), creșterea nivelului de progesteron poate reduce sensibilitatea la insulină. Aceasta este o explicație frecventă pentru simptomele precum oboseala accentuată, creșterea în greutate sau confuzia mentală raportate de multe femei, în special în jurul vârstei de 40–50 de ani. Oscilațiile hormonale nu afectează doar starea emoțională, ci și glicemia, motiv pentru care monitorizarea regulată poate ajuta la adaptarea stilului de viață sau a tratamentului, atunci când este cazul.
Nivelul glicemiei este influențat de un ecosistem complex de factori. Nu este suficient să ne concentrăm doar pe dietă — somnul, stresul, activitatea fizică, starea de sănătate generală și hormonii au un impact major asupra metabolismului glucozei.
Aceste informații sunt deosebit de utile pentru persoanele cu diabet, prediabet sau rezistență la insulină, dar și pentru oricine dorește să își mențină sănătatea metabolică pe termen lung. Identificarea factorilor non-alimentari care influențează glicemia poate oferi o imagine mai completă și poate duce la strategii mai eficiente de prevenție și control.