Dacă în sezonul rece v-ați alimentat greșit, este posibil să fiți mai predispuși răcelilor și gripelor de primăvară ori depresiei sezoniere.
Elena Oceanu
Principalele sfaturi ale medicilor: încercați să vă refaceți resursele de vitamine și minerale, petreceți cât mai mult timp în aer liber și faceți mișcare.
Astenia de primăvară
Iarna, aportul de vitamine şi minerale scade substanţial, din cauza consumului de alimente sărace în proprietăţi nutritive sau ca urmare a unor diete nesănătoase.
Chiar dacă nu au fost determinate, cu exactitate, mecanismele cerebrale implicate în această tulburare de sezon, neurologii arată că este vorba despre o implicare a nivelului de serotonină („hormonul fericirii”), melatonină (hormonul somnului) și cortizol (hormonul stresului).
Frigul şi efortul organismului de a compensa respectivele carenţe determină un consum sporit de energie, ducând astfel la un dezechilibru general şi la instalarea asteniei de primăvară.
„Ceea ce numim noi astenie de primăvară, este, de fapt, o carență de vitamina C, pe care o neglijăm în timpul iernii. Deși nu vorbim de o depresie în toată regula, vitamina C este un tonic excelent și ne poate scoate din butoiul de melancolie”, este părerea nutriționistului Corina Zugravu.
Cum scăpați de ea
Pentru prevenirea ei sau pentru atenuarea simptomelor – cele mai frecvente fiind starea de somnolenţă, nervozitatea, oboseala accentuată şi nejustificată – urmaţi câţiva paşi simpli:
Stați în aer liber! Lumina naturală oferă bună dispoziţie şi vitalitate. Organizaţi-vă timpul astfel încât să petreceţi cel puţin o oră în aer liber, iar, dacă staţi într-o încăpere, pe parcursul zilei, lăsaţi să pătrundă prin geam cât mai multă lumină naturală. Atunci când citiţi, lucraţi sau vă relaxaţi, încercaţi să staţi cât mai aproape de fereastră.
Faceți exerciții fizice! O jumătate de oră de alergare sau orice altă formă de exerciţiu fizic, de trei ori pe săptămână, este suficientă pentru păstrarea unui tonus excelent. Deşi activitatea fizică este pozitivă, excesul este contraindicat.
Odihniți-vă! Nu neglijaţi programul de somn, care trebuie să fie de cel puţin șase-opt ore, noaptea, şi, dacă este posibil, un somn scurt după-amiaza.
Mâncați sănătos! Nu săriţi peste mese, dar nici nu faceţi excese. Micul dejun, prânzul şi cina, plus două gustări asigură atât energia necesară organismului, cât şi menţinerea greutăţii corecte. Pentru a scăpa de efectele iernii, cele mai recomandate sunt fructele şi verdeţurile de sezon precum spanacul, ștevia, măcrișul, ceapa verde. Ar mai fi și urzicile, care au marea calitate de a fi sălbatice – cresc în pădure, așa că nu au îngrășăminte”, explică nutriționistul Corina Zugravu. Alături de apă, ele ajută la eliminarea toxinelor din organism, reglează funcţiile digestive şi apără ţesuturile de efectele radicalilor liberi, care provoacă îmbătrânirea prematură.
Răceala și gripa de primăvară
În timpul iernii, majoritatea oamenilor pun accentul în alimentaţie pe grăsimi şi proteine, nu pe vitamine şi minerale, de aceea imunitatea slăbeşte şi apar dezechilibre. „Acestea fac organismul vulnerabil în fața răcelilor și gripelor“, explică medicul de familie Remus Lupu.
În plus, când se face cald afară, ies mai mulţi oameni pe stradă. Mijloacele de transport în comun se aglomerează. La fel şi parcurile, terasele, restaurantele. „Este suficient ca o persoană din mulţime să fie gripată şi virusul se va transmite în lanţ“, mai spune sursa citată.
Cum scăpați de ele
Pentru că îşi schimbă rapid structura, virusurile sunt greu de învins cu medicamente. „Dacă sunteți sănătoși, lăsați organismul să lupte. El va produce anticorpii de care aveți nevoie și, în final, va învinge“, recomandă medicul Remus Lupu.
Specialistul vă avertizează să nu vă trataţi cu antibiotice, deoarece nu sunt eficiente. „Asupra virusurilor acţionează antiviralele. Pentru a vă uşura simptomele, puteţi lua paracetamol, antinevralgic şi vitamina C“, mai spune doctorul. Dintre remediile naturale, specialiștii vă recomandă murăturile, măceșele, kiwi și ardeiul gras.
Virozele digestive
Unele dintre virozele respiratorii se complică cu altele, digestive. „Virusurile care dau gripa, de exemplu, pot avea manifestări digestive“, explică medicul gastroenterolog Oliviu Pascu.
Totuşi, există şi virusuri digestive, care circulă „independent“ şi care pot fi foarte agresive, mai ales la copii. „Este vorba de virusurile care dau diarei – enterovirusurile şi rotavirusurile“, adaugă medicul.
Cum scăpați de ele
Nici virozele digestive nu se tratează cu antibiotice. Pentru că se manifestă prin diaree, este foarte importantă hidratarea cu lichide (apă, ceaiuri, supe). În cazul în care deshidratarea este severă, trebuie să mergeți la camera de gardă a unui spital. „Mai pot ajuta medicamentele antiinfla-matorii“, adaugă medicul Oliviu Pascu.
Bronșita
Fumătorii sunt cei mai predispuşi acestei afecţiuni. Ei pot face bronşită foarte uşor, mai ales pe fondul infecţiilor virale, care afectează mucoasele respiratorii. Poluarea de afară și problemele de imunitate pot fi, de asemenea, factori declanșatori ai bronșitelor.
Cum scăpați de boală
„Sfatul este să vă imunizați antigripal, să evitați fumatul, activ sau pasiv și să vă feriți, pe cât puteți de poluare“, recomandă medicul pneumolog Florin Mihălțan, de la Institutul de Pneumologie „Marius Nasta“, din Capitală.
Depresia de primăvară
Anxietatea și depresia se întorc în forță în primăvară, iar rata de suicid este mai crescută în această perioadă, față de restul anotimpurilor. Primăvara este anotimpul în care revin numeroase amintiri, deoarece în această perioadă au loc multe evenimente, precum nunțile. Oamenii privesc în trecut cu nostalgie sau regrete. De asemenea, și hormonii sunt derutați de schimbările percepute, iar persoanele care suferă de tulburări afective sezoniere devin melancolice. Simptomele acestei afecțiuni se pot agrava în cazul oamenilor care lucrează, pentru multe ore, într-un mediu fără lumină naturală. Dintre cele mai răspândite simptome, enumerăm oboseala, tendința de izolare și izolarea, poftele pentru anumite mâncăruri sau, dimpotrivă, pierderea apetitului, schimbări dese ale stării de spirit, tristețe, izolare, evitarea prietenilor sau a celorlalți membri ai familiei, sentimente de neputință sau inutilitate, insomnii.
Ulcerele și gastritele
Când schimbaţi alimentaţia şi treceţi pe crudităţi, este posibil să vă reactivaţi simptomele de ulcer sau gastrită. Consumul de medicamente antiinflamatoare, utilizate în răceli, poate să vă provoace, de asemenea, crize de stomac.
Cum scăpați de boală
„Tratamentul constă în respectarea regulilor alimentare, în paralel cu administrarea de medicamente care reduc secreţia de acid gastric şi antibiotice, în cazul în care de vină este bacteria Helicobacter pylori”, explică medicul nutriţionist Corina Zugravu.
Alergiile
Cele mai multe reacţii alergice se manifestă primăvara, odată cu apariţia insectelor, dar şi din cauza cantităţii mari de polen din natură.
Printre cei mai întâlniţi alergeni se numără:
Polenul. Rinita alergică apare mai ales primăvara, din cauza încărcăturii mari de polen din atmosferă, spun medicii. Expunerea la polenul provenit de la pomi, iarbă sau de pe anumite plante poate provoca scurgeri nazale, precum şi iritaţii ale nasului şi ochilor.
Este recomandat ca, în zilele cu vânt, să rămâneţi în casă şi să evitaţi deschiderea geamurilor. Tot primăvara se manifestă şi o altă formă de alergie, fitofoto dermatoza, o reacţie la contactul cu diferite plante, la care se adaugă efectul razelor solare.
„La nivelul pielii, apar pete roșii și vezicule cu lichid. Zonele expuse au un aspect biciuit”, explică conf. dr. Cătălin Popescu, medic primar dermatolog.
Animalele. Proteinele secretate de glandele sebacee de la nivelul tegumentului animalului şi cele din salivă pot declanşa reacţii alergice. Manifestarea acestui tip de alergie poate apărea și după doi ani, iar simptomele se vor ameliora, după câteva luni de la încetarea contactului cu animalul.
Dacă animalul de companie vă cauzează reacţii alergice, încercaţi să nu îl mai lăsaţi în dormitor. De asemenea, evitaţi covoarele mari, care colectează păr.
Praful. „Alergenii aeropurtaţi cauzează dermatitele de contact. Acestea apar în zonele unde curenții de aer spală mai greu alergenii, precum pleoapa superioară, în spatele urechii și în interiorul acesteia”, explică dr. Cătălin Popescu.
Un alt factor declanşator îl constituie acarienii care trăiesc în praful din casă. Puteţi evita acest tip de alergii, acoperind saltelele şi pernele, precum şi folosind perne hipoalergice. Este indicat să spălaţi aşternuturile, săptămânal, cu apă fierbinte.
De asemenea, evitaţi să păstraţi lucrurile care tind să acumuleze o cantitate mare de praf, precum animalele de pluş, draperiile sau covoarele mari.
Șoc anafilactic de la mușcături și înțepături de insecte
Odată cu creșterea temperaturilor apar tot mai multe insecte. În cazul unei mușcături sau înțepături, persoanele sensibile pot suferi o reacție alergică severă, care poate pune viața în pericol.
Printre simptome se numără inflamarea, roșeața, amețeala, greața sau febra ușoară. Rareori, mușcăturile de insecte provoacă șoc anafilactic, care se manifestă prin dificultăți de respirație, mâncărimi, inflamare la nivelul feței, al gâtului și al gurii, scădere rapidă a tensiunii. În reacțiile severe se recomandă administrarea imediată a unei injecții cu adrenalină.
