Din cuprinsul articolului
Prof. dr. Nicolae Hâncu, medic nutriționist, vorbește despre supraponderea, anticamera obezității, şi obezitate.
Dr. Nicolae Hâncu, 73 de ani, îi învaţă pe pacienții săi să devină ei înşişi propriii nutriţionişti, conştient fiind că sunt prea puţini cei care-şi permit să meargă la medic în fiecare lună.
Mai mult, medicul nutriționist îi învață pe pacienți să face distincţia clară între nutriţia medicală, sănătoasă, şi cea comercială, condusă de bani, în capcana căreia cad tot mai mulţi români. Şi, mai presus de orice, nu interzice nimic, niciun aliment, lasă liberul arbitru al fiecăruia dintre noi să ia deciziile corecte.
Este adevărat că România se situează pe locuri fruntaşe la obezitate în Europa atât la adulţi, cât şi la copii?
Prof. dr. Nicolae Hâncu: Supraponderea şi obezitatea împreună afectează cam 73% din populaţia adultă a României. Obezitatea este prezentă cam în 36% din cazuri, iar supraponderea – în 37% din cazuri. Acestea sunt datele preliminarii ale unui studiu condus de prof. dr. Maria Moţa, preşedintele Societăţii Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice. Dar la copii, noi nu cunoaştem datele. Cercetările epidemiologice la copii sunt împiedicate de faptul că orice contact cu copilul trebuie să fie făcut cu aprobarea părinţilor. Iar noi, când facem investigaţii epidemiologice, avem nevoie de acordul lor, ceea ce este o dificultate majoră. Dar vom lămuri această problemă în decurs de câteva luni, potrivit „Weekend Adevărul“
Care sunt principalele motive pentru care românii adulţi au, în număr atât de mare, probleme cu greutatea?
„N-are rost să facem o clasificare – că suntem pe locuri fruntaşe sau medii. Ceea ce este important este că avem o foarte mare frecvenţă a obezităţii, este o epidemie de obezitate. Cauzele sunt foarte clare: alimentaţia şi scăderea consumului de energie, respectiv sedentarismul. La care se adaugă creşterea consumului de alcool, care duce la sporirea poftei de mâncare şi la un aport caloric mai mare.
Iar alcoolul, în asociere cu fumatul, creşte acea depunere de grăsime în interiorul abdomenului. Depunerea de ţesut gras în abdomen este mult mai periculoasă decât grăsimea care se depune pe şolduri, pe coapse.
Ea este asociată cu hipertensiunea, cu diabetul, cu unele forme de cancer. În rândul tinerilor, este un factor de risc şi un deficit de somn important. Se culcă mult după miezul nopţii, atunci consumă şi multă mâncare, se trezesc târziu, nu iau micul dejun. Iar lipsa micului dejun duce la perturbarea balanţei energetice şi a comportamentului alimentar pe tot parcursul zilei”, explică medicul.
Există caracteristici specifice ale românilor, spre deosebire de alte ţări, care conduc la creşterea în greutate?
„Nu putem spune că ar exista. Mâncatul gras, de exemplu, nu este specific românilor”.
Românii mănâncă peste 10 grame de sare pe zi
„Totuşi, la un moment dat, exista în România o companie producătoare de brânză cu smântână – între timp a dispărut – care a făcut un studiu de piaţă înainte să pătrundă la noi şi a constatat că românilor trebuie să le vândă un produs mai sărat decât în alte ţări. Aţi observat această înclinaţie a românilor către sărat?
În momentul de faţă, consumul de sare în România este exagerat. Şi acest lucru a fost demonstrat de analiza stării de sănătate a populaţiei. Se mănâncă mult peste 10 grame de sare pe zi, iar în realitate, ar trebui să se consume sub 5 grame de sare pe zi. Cu alte cuvinte, se mănâncă o cantitate dublă de sare decât este recomandat.
Sarea are două efecte: 1. creşte reţinerea de apă în organism şi prin aceasta favorizează instalarea hipertensiunii arteriale şi 2. sarea dă un gust foarte bun mâncării şi favorizează creşterea consumului de mâncare, ceea ce se asociază, bineînţeles, cu supraponderea.
Companiile care fac acest lucru, care adaugă sare la produse care natural nu sunt sărate, nu fac decât să dăuneze stării de sănătate a românilor. Banul contează, iar companiile, ca să vândă, fac orice. Intervine inteligenţa omului. Cu cât citeşti mai multe despre nutriţie şi cu cât te informezi corect, singur poţi să faci selecţia mâncării, ai totală autonomie.
În „Abecedarul de nutriţie“ pe care l-am publicat anul trecut, am şi spus cum poţi să devii propriul tău nutriţionist, că nu te poţi duce la nutriţionist nici măcar o dată pe lună”, conchide dr. Nicolae Hâncu
