Sari la conținut

Ai probleme de memorie? Cum știi dacă e vorba de demență sau doar îmbătrânire

Dementa
Sursa foto: arhiva Doctorul Zilei
Sfaturi pentru a reduce riscul de demență

Demență sau îmbătrânire. Odată cu creșterea gradului de conștientizare a demenței, unele lipsuri de memorie ocazionale aduc cu sine îngrijorări privind natura acestora.

Oamenii se întreabă dacă aceste probleme de memorie ar putea fi, de fapt, un semn precoce al demenței.

Pe măsură ce oamenii îmbătrânesc, pentru mulți oameni durează puțin mai mult să-și amintească lucrurile decât înainte. Cu toate acestea, de cele mai multe ori nu există motive de îngrijorare.

Această uitare ocazională se numește afectare a memoriei asociată vârstei și este o parte normală a îmbătrânirii. Deși poate părea frustrant, nu înseamnă că aveți demență.

Demență sau îmbătrânire? Cum le deosebești

Deși mulți oameni confundă îmbătrânirea normală cu demența, cele două sunt foarte diferite.

  • Demența începe adesea cu o ușoară pierdere a memoriei, dar se agravează progresiv în timp.
  • În cazul îmbătrânirii, uitarea tinde să fie ocazională și implică de obicei amintiri din trecutul mai îndepărtat.

În schimb, persoanele cu demență se luptă frecvent cu evenimente recente, cum ar fi uitarea unei conversații pe care au avut-o mai devreme în acea zi sau nerecunoașterea cuiva pe care tocmai l-au întâlnit.

Demența nu se rezumă doar la pierderea memoriei. Aceasta aduce și confuzie, dificultăți în gestionarea sarcinilor zilnice, probleme de limbaj și înțelegere, precum și schimbări vizibile în comportament.

În timp, aceste provocări interferează cu capacitatea unei persoane de a desfășura activități zilnice și îi pot afecta semnificativ independența.

Evită autodiagnosticarea. Mergi la medic pentru o evaluare amănunțită

Cu toate acestea, este important să ne amintim că observarea simptomelor precum pierderea memoriei sau confuzia nu este suficientă pentru a diagnostica demența.

Doar un profesionist din domeniul sănătății poate pune acest diagnostic după o evaluare amănunțită. Aceasta implică de obicei istoric medical, teste cognitive, examene fizice și uneori imagistică cerebrală pentru a exclude alte cauze posibile.

Potrivit Medical Daily, problemele de memorie pot proveni și dintr-o varietate de alte cauze, inclusiv:

  • traumatisme craniene precum comoții cerebrale,
  • tumori cerebrale sau infecții,
  • probleme tiroidiene sau ale organelor,
  • efecte secundare ale medicamentelor,
  • afecțiuni mintale precum depresia și anxietatea,
  • abuzul de substanțe,
  • tulburări de somn sau chiar deficiențe de nutrienți cheie, cum ar fi vitamina B12,
  • nutriție deficitară.

Când să consulți un medic

Dacă problemele de memorie încep să interfereze cu viața de zi cu zi, este important să consultați un medic. Semnele de avertizare includ repetarea acelorași întrebări iar și iar, pierderea în locuri familiare sau dificultățile în gestionarea îngrijirii personale.

În unele cazuri, adulții în vârstă pot fi diagnosticați cu insuficiență cognitivă ușoară, o afecțiune în care problemele de memorie sau de gândire sunt mai vizibile decât la alții de vârsta lor.

Cu toate acestea, spre deosebire de demență, persoanele cu insuficiență cognitivă ușoară își pot gestiona de obicei activitățile zilnice independent, dar uneori poate fi un semn precoce al bolii Alzheimer.

Carmen Alecu
Alecu Carmen

Absolventă de Jurnalism. Am inceput sa lucrez in presa in 2000, la Abracadabra. A urmat Acasa Magazin. Dupa o pauza de cativa ani, am reinceput sa lucrez la EVZ. A urmat EvzMonden si InfoActual. La Doctorul Zilei lucrez din noiembrie 2020.

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Doctorul zilei whatsapp channel