Sari la conținut

Drogurile care dau dependență de la prima doză. Analiza expertului antidrog Cătălin Țone

dependenții de droguri
Sursa foto: arhiva Doctorul Zilei
dependentii de droguri

Consumul de droguri în România a atins un nivel critic, în special în rândul adolescenților și tinerilor. Substanțele psihoactive noi, lipsa dotărilor instituționale și abordările depășite ale autorităților sunt doar câteva dintre cauzele identificate de Cătălin Țone, expert antidrog, invitat în podcastul „Esențial”, realizat de Sorin Andreiana, redactor-șef al revistei Capital.

Droguri noi, efecte devastatoare

În ultimul deceniu, pe piața drogurilor au apărut aproape 900 de substanțe noi, majoritatea de natură sintetică. Aceste substanțe nu doar că sunt dificil de reglementat, dar și produc efecte mult mai agresive comparativ cu drogurile clasice.

„Sunt droguri care dau dependență chiar de la prima doză”, avertizează Cătălin Țone.

Un exemplu elocvent este marijuana, care astăzi nu mai are caracteristicile plantei cunoscute în urmă cu 20 de ani. Concentrația de THC a crescut de la 3-5% la 15-20%, ceea ce înseamnă un efect psihoactiv de trei până la patru ori mai puternic.

Tactici comerciale și pericole ascunse

Metodele de cultivare și procesare a drogurilor au devenit mai agresive. Se utilizează fertilizanți și aditivi chimici pentru a spori potența substanțelor, iar în multe cazuri, plantele sunt stropite cu compuși ieftini care induc o dependență multiplă. Scopul este clar: fidelizarea rapidă a consumatorilor.

„În lumea drogurilor, logica este pur economică. Cu cât ai mai mulți consumatori, cu atât ai mai mult profit. Este o economie subterană care funcționează după regulile pieței libere”, explică expertul.

În România, sistemul public de combatere a consumului de droguri este marcat de ineficiență. Agenția Națională Antidrog, entitatea responsabilă de coordonarea strategiilor în domeniu, a fost criticată dur în urma unui audit al Curții de Conturi din 2023.

„Instituția a fost ineficientă pe toate planurile: prevenire, tratament, consiliere și dezvoltarea centrelor regionale”, afirmă Cătălin Țone.

Lipsa personalului calificat, a resurselor financiare și a unui plan coerent de acțiune au făcut ca România să fie nepregătită în fața acestei crize.

Cazul Vlad Pascu – simptom al unui sistem disfuncțional

Un moment de cotitură în dezbaterea publică a fost cazul Vlad Pascu, care a scos la iveală probleme majore în infrastructura de testare antidrog. Testarea a fost întârziată din cauza lipsei de echipamente și a organizării defectuoase.

„În Constanța existau doar două aparate drug test – dacă existau. După acest caz, s-a făcut o inventariere națională și s-a descoperit că existau sub 200 de aparate, dintre care o parte erau împrumutate de la alte instituții și nu toate funcționale.”

Acest scandal a dus la o reevaluare a infrastructurii, fiind luate măsuri pentru suplimentarea aparaturii la nivel național.

Interviul cu Cătălin Țone evidențiază o realitate dureroasă: România este nepregătită în fața valului de consum de droguri care afectează tot mai mulți tineri. Fără o reformă profundă a instituțiilor implicate, investiții în prevenție și tratament, precum și o legislație adaptată noilor tipuri de substanțe, fenomenul va continua să se extindă.

Ecaterina Matei

Matei Ecaterina are diploma de absolventă a Facultății de Jurnalism. Cu o experiență vastă de peste 10 ani în domeniul presei scrise, se distinge prin cunoștințele dobândite și capacitatea de a lucra într-un mediu dinamic și provocator. Ecaterina are o abordare bine fundamentată atât în managementul economic, cât și în comunicare și jurnalism.

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Doctorul zilei whatsapp channel