Din cuprinsul articolului
Premierul Ilie Bolojan a anunțat marți, la Digi24, intenția de a modifica profund sistemul de pensii, cu accent pe reglementarea pensiilor speciale și a vârstei de retragere.
Declarația a venit într-un context marcat de nemulțumiri publice privind inechitățile din sistem și discrepanțele tot mai mari între categoriile de pensionari.
„Nu e normal să te retragi la 48 de ani cu pensie de 5.000 de euro pe lună”, a spus Bolojan, în direct la Digi24, potrivit Euronews România.
Ce vrea să schimbe Guvernul?
Bolojan a explicat că este nevoie de un sistem de pensii unitar și transparent, în care vârsta de pensionare să nu mai varieze drastic în funcție de statutul profesional. Vizate în mod direct sunt pensiile speciale — acordate unor categorii precum foști magistrați, parlamentari, angajați din structurile militare și din alte instituții publice cu regim special.
Premierul a subliniat că, în prezent, există persoane care ies din activitate la 45–50 de ani și beneficiază de pensii care depășesc de câteva ori venitul mediu al unui român activ. „O astfel de schemă nu poate fi menținută fără costuri serioase pentru bugetul general și fără să afecteze încrederea publicului în sistem”, a precizat acesta.
Cât costă pensiile speciale?
Potrivit datelor prezentate anterior de Ministerul Muncii, pensiile speciale ajung să consume miliarde de lei anual din bugetul public. În luna iunie 2025, Casa Națională de Pensii Publice a raportat peste 10.000 de beneficiari de pensii speciale, cu o medie lunară de peste 18.000 de lei pentru categoriile cele mai privilegiate.
Între timp, pensia medie în sistemul public standard rămâne sub 2.500 de lei, iar o mare parte dintre pensionarii din agricultură, construcții sau învățământ se confruntă cu venituri la limita subzistenței.
Ce se pregătește mai exact?
Surse guvernamentale citate de Euronews.ro vorbesc despre o reformă în două etape:
-
Alinierea vârstei de pensionare la standardele generale pentru toți angajații statului, cu excepții doar în cazuri justificate medical sau de risc profesional documentat.
-
Recalcularea pensiilor speciale, cu introducerea unui plafon maxim legat de contribuția efectivă în perioada activă. Cu alte cuvinte, pensia să nu poată depăși un anumit multiplu al salariului avut în plată.
Reacții din sistem
Declarațiile premierului au stârnit reacții rapide din partea sindicatelor din sistemul de ordine publică, care avertizează că o astfel de măsură ar putea duce la un val de pensionări anticipate, înainte de intrarea în vigoare a noilor reguli.
Pe de altă parte, analiștii economici consideră că reforma este inevitabilă. „Nu mai putem continua cu două sisteme paralele. E o problemă de sustenabilitate, dar și una de echitate. Dacă nu se iau măsuri acum, presiunea pe bugetul de stat va deveni imposibil de gestionat”, a declarat profesorul de economie Alin Dima, într-o analiză pentru HotNews.
Ce spun românii?
Pe rețelele sociale, reacțiile sunt împărțite. Mulți consideră că schimbările vin prea târziu, în timp ce alții se tem de posibile efecte în lanț — inclusiv pierderi de personal din sistemele cheie, precum poliția sau armata. În același timp, pensionarii obișnuiți cer Guvernului să rezolve mai întâi problema pensiilor mici, înainte de a se concentra pe reforme structurale.
„Am muncit 40 de ani, am ieșit la pensie cu 1.800 de lei și îmi e greu să-mi cumpăr medicamente. Văd la televizor că un fost demnitar ia 20.000 de lei. Unde e dreptatea?”, scrie un comentariu viral pe Facebook.
Ce urmează?
Premierul a promis că până la sfârșitul toamnei va fi prezentat un pachet legislativ clar, însoțit de o perioadă de tranziție. Reforma urmează să fie dezbătută și în Parlament, iar sindicatele vor fi invitate la discuții, deși detaliile exacte nu au fost încă făcute publice.
