Sari la conținut

În ce zonă a abdomenului apare durerea de pancreas în cazul cancerului

durere
Sursa foto: arhiva Doctorul Zilei
Ce poate anunța durerea în partea stângă a abdomenului

Poți trăi luni întregi cu senzația că „nu-ți priește ceva”, fără să bănuiești că problema poate fi cauzată de pancreas. O glandă discretă, ascunsă adânc în abdomen, dar esențială pentru digestie și reglarea glicemiei. Când apar durerile, e posibil ca boala să fie deja avansată.

România se confruntă cu o realitate dură: cancerul pancreatic este unul dintre cele mai agresive și mai silențioase tipuri de cancer. În 2020, peste 3.000 de români au murit din cauza lui. Rata de supraviețuire e mică, iar șansa de a-l prinde la timp ține, de multe ori, de cât de bine îți asculți corpul.

Unde doare pancreasul, de fapt

Prof. dr. Mircea Beuran descrie poziția exactă a acestui organ vital: se află peste coloana vertebrală, la nivelul vertebrelor toracale 8-9. Anatomic, specialiștii îl împart în trei zone distincte – cap, corp și coadă.

Pancreasul e situat într-o zonă greu accesibilă investigațiilor de rutină. Când apare o durere pancreatică, ea se simte în partea superioară a abdomenului, adesea cu iradiere spre spate. E o durere surdă, constantă, care nu dispare cu analgezice obișnuite și nu seamănă cu un disconfort gastric banal.

„Durerea pancreatică se simte ca o bandă strânsă în abdomen, care apasă și radiază spre coloană. Poate fi ușoară la început, dar crește în intensitate pe măsură ce boala avansează”, explică profesorul Martin Schindl, specialist în chirurgie hepato-biliară.

Simptome care nu trebuie ignorate

Deși cancerul de pancreas nu are semne clare în fazele incipiente, există câteva simptome care, luate împreună, ridică semne de întrebare:

  • Pierderea bruscă în greutate – Dacă slăbești 5 kilograme sau mai mult în câteva săptămâni, fără să faci dietă, organismul îți transmite un mesaj.

    Durerea abdominală persistentă – Nu orice durere de burtă înseamnă cancer. Dar când durerea din abdomen se propagă spre spate și persistă, merită investigată.

    Pierderea apetitului și greața – Când starea de rău devine companionul tău zilnic timp de săptămâni întregi, corpul cere ajutor.

    Diabetul apărut brusc – Un diagnostic nou de diabet la vârsta adultă poate ascunde mai mult decât pare.

  • Icterul nedureros reprezintă poate cel mai clar semnal. Pielea și albul ochilor capătă o nuanță gălbuie, fără să doară. În această situație, medicii recomandă investigații immediate – analize de sânge și tomografie computerizată.

Dacă ai două sau mai multe dintre aceste simptome, e recomandat să faci analize de sânge, ecografie abdominală și, eventual, un CT.

De ce e cancerul pancreatic atât de periculos

Boala este greu de depistat devreme. Din cauza poziționării pancreasului, tumorile nu se simt la palpare și nu dau simptome evidente până în faze avansate. În plus, simptomele sunt ușor de confundat cu probleme digestive comune sau episoade de stres.

Din păcate, doar 15–20% dintre pacienți pot beneficia de operație la momentul diagnosticului. Restul ajung prea târziu. Și chiar și după intervenție, rata de supraviețuire la 5 ani rămâne sub 30%.

Când ar trebui să te îngrijorezi

Orice durere abdominală care persistă, care nu are legătură cu mesele sau nu cedează la tratamente obișnuite, trebuie evaluată. În special dacă este localizată sus, sub coaste, și merge spre spate. Asta ar putea indica exact unde doare pancreasul în cazul unui proces inflamator sau chiar tumoral.

Adaugă și alte semne, cum ar fi icterul sau pierderea inexplicabilă în greutate, și ai suficiente motive să ceri o trimitere către gastroenterolog sau imagistică de specialitate.

Analizele de sânge vizează:

  • Markerii enzimatici pancreatici (amilaza și lipaza)
  • Markerii biliari (bilirubina și fosfataza alcalină)
  • Markerii tumorali (Ca19.9 și CEA)

Ecografia abdominală deschide seria investigațiilor imagistice. Dacă rezultatele lasă loc de îndoieli sau pancreasul nu se vizualizează complet, tomografia computerizată oferă imaginea completă.

Elena Oceanu

Absolventă a secției „Jurnalism și Științele Comunicării” a Universității din București, mi-am început cariera în 2012, la „Evenimentul Zilei”. De atunci, m-am concentrat pe jurnalismul medical, analizând subiecte relevante din domeniul sănătății, ultimele cercetări științifice și recomandările oferite de specialiști. Experiența acumulată include numeroase interviuri cu medici de renume, atât din România, cât și din străinătate, precum și moderarea unei emisiuni medicale.

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Doctorul zilei whatsapp channel