Din cuprinsul articolului
Probabil ați auzit spunându-se că zilele par lungi, dar anii trec repede. Pe măsură ce îmbătrânim, începem să realizăm cât de adevărată este această zicală – motiv pentru care găsirea unor modalități de a prelungi viața este un obiectiv pentru mulți dintre noi. Din fericire, și oamenii de știință sunt pe aceeași cale.
Cercetătorii din Australia au studiat dieta a aproape 9.600 de femei australiene de 50 de ani și le-au urmărit timp de aproximativ 17 ani. Ei au căutat legături între dietă, longevitate, boli de inimă și demență. Concluziile lor au fost recent publicate în The Journal of Nutrition. Să vedem ce au descoperit. Cum a fost realizat studiul?
Cercetătorii au preluat date dintr-un studiu anterior, Australian Longitudinal Study on Women’s Health (ALSWH), care a inclus patru cohorte de femei născute în perioade diferite: între 1921 și 1926, 1946 și 1951, 1973 și 1978, și 1989 și 1995. Pentru studiul actual, au folosit cohorta 1946-1951, ale cărei date de referință au fost colectate în 2001. Vârsta medie a femeilor din această cohortă era de 52 de ani la momentul de referință.
Informațiile privind dieta au fost colectate printr-un chestionar despre frecvența alimentelor, care le-a cerut participanților să indice cât de mult și cât de des consumă 120 de alimente diferite. Datele din aceste chestionare au fost apoi analizate conform unor modele alimentare, inclusiv scorul alimentar recomandat de Australia (care reflectă un regim alimentar sănătos, conform ghidurilor dietetice australiene) și dieta mediteraneană. Participanților le-au fost atribuite scoruri pentru fiecare model alimentar, iar aceștia au fost grupați în patru categorii, în funcție de scorurile lor.
Pe lângă dieta, participanții au raportat și informații demografice, cum ar fi vârsta, sexul, statutul socioeconomic, consumul de alcool, fumatul, indicele de masă corporală (IMC), activitatea fizică, starea de menopauză și diagnosticul de diabet sau hipertensiune arterială.
Participanții au fost urmăriți timp de aproximativ 17 ani, timp în care cercetătorii au colectat informații despre decese, boli de inimă și cazuri de demență.
Ce au descoperit cercetătorii?
Referitor la scorul alimentului recomandat de Australia, cei care au obținut cele mai mari scoruri (Q4) au avut un risc de deces cu 40% mai mic față de cei din grupul cu cele mai mici scoruri (Q1). În cazul dietei mediteraneene, participanții din grupul cu scorurile cele mai mari (Q4) au avut un risc de deces cu 36% mai mic decât cei din grupul cu scorurile cele mai mici (Q1).
Deosebit de interesant, în comparație cu studii anterioare, acest studiu nu a găsit nicio corelație între modelele alimentare și bolile de inimă sau demența. Cercetătorii au avansat câteva posibile explicații pentru acest lucru. În primul rând, bolile de inimă la femei tind să se manifeste mai târziu în viață, ceea ce face ca o urmărire pe o perioadă mai lungă să fi putut aduce aceste asocieri. O teorie similară a fost avansată și în ceea ce privește demența.
Există însă câteva limitări ale acestui studiu. În primul rând, datele legate de dietă și alte informații au fost auto-raportate, ceea ce poate introduce părtinire și inexactități. De exemplu, cercetătorii au observat că multe dintre femei au raportat un consum mediu de aproximativ 1.500 de calorii pe zi, ceea ce se află la limita inferioară a aportului caloric obișnuit. Aceasta ar putea sugera subraportarea aportului alimentar.
De asemenea, toate datele au fost colectate la începutul studiului, fără a lua în considerare schimbările în dietă sau alte aspecte demografice, cum ar fi activitatea fizică și statutul de fumător, pe parcursul celor 17 ani. În plus, având în vedere că studiul s-a desfășurat doar pe femei, nu este clar dacă aceste rezultate se aplică și bărbaților.
Cum se aplică aceste descoperiri în viața de zi cu zi?
Chiar dacă acest studiu nu a demonstrat o legătură între dieta mediteraneană și un risc mai scăzut de boli de inimă sau demență, există multe alte cercetări care au făcut această asociere. De exemplu, un studiu recent a arătat că persoanele care au urmat dieta MIND – o variantă a dietei mediteraneene – și-au redus riscul de demență cu până la 25%. De asemenea, dieta mediteraneană a fost asociată cu prevenirea micșorării creierului și reducerea îmbătrânirii creierului cu 50% (un creier mai mare înseamnă abilități cognitive mai bune).
Această dietă este, de asemenea, asociată cu o sănătate cardiovasculară mai bună și un risc mai scăzut de diabet. Aceste beneficii sunt atribuite fibrelor și antioxidanților din alimentele consumate frecvent în dieta mediteraneană, cum ar fi fructele, legumele, cerealele integrale, leguminoasele, nucile și semințele, precum și fructele de mare și uleiurile nesaturate, cum ar fi uleiul de măsline și avocado.
Acestea sunt doar câteva dintre motivele pentru care dieta mediteraneană este constant considerată una dintre cele mai sănătoase diete. Studiul de față se adaugă dovezilor care susțin faptul că acest stil de alimentație poate contribui la creșterea longevității.
Totuși, trebuie să recunoaștem că o viață mai lungă nu înseamnă neapărat o viață de calitate. Dar dieta mediteraneană ajută și în acest sens. Datorită faptului că este asociată cu un risc redus de multe boli, ea nu doar că prelungește viața, ci îmbunătățește și sănătatea generală. Așadar, un câștig clar pentru toți.
