Din cuprinsul articolului
Un nou studiu științific ar putea deschide drumul către metode naturale de pierdere în greutate, fără efectele secundare severe asociate cu medicamentele populare precum Ozempic. Cercetătorii de la Universitatea Duke, Carolina de Nord, au descoperit că bacteriile intestinale pot comunica cu creierul într-un mod remarcabil, imitând eficiența medicamentelor GLP-1 care suprimă pofta de m213qâncare.
La baza acestei descoperiri stă un sistem biologic complex, localizat în intestinul gros, care pare să funcționeze ca un „al șaselea simț” pentru sațietate. Cercetătorii au identificat un canal direct de comunicare între intestin și creier, guvernat de semnale bacteriene, hormonale și neuronale, care ajută organismul să știe când este timpul să se oprească din mâncat.
Flagelina – cheia care poate opri pofta de mâncare
Conform studiului publicat în prestigioasa revistă Nature, sistemul natural de suprimare a apetitului se bazează pe o interacțiune între o proteină bacteriană numită flagelină și hormonul PYY. Flagelina este eliberată de anumite bacterii intestinale în timpul mesei și stimulează producția hormonului PYY, care trimite un semnal clar către creier: „Ne-am săturat”.
Acest mecanism este susținut de prezența unor receptori speciali în intestin, cunoscuți sub numele de TLR5. Când acești receptori funcționează corect, creierul primește în timp real semnale care reglează consumul de alimente. În lipsa acestui sistem, persoanele pot mânca excesiv, fără să conștientizeze sațietatea, ceea ce favorizează creșterea în greutate și dezvoltarea obezității.
În cadrul cercetării, două grupuri de șoareci au fost hrănite cu flagelină după o perioadă de post. Un grup avea receptorii TLR5 activi, iar celălalt nu. Rezultatele au fost clare: șoarecii cu receptorii funcționali au mâncat mai puțin și au avut o greutate stabilă, în timp ce ceilalți au consumat mai multă mâncare și s-au îngrășat.
Aceste observații demonstrează că acest sistem intestinal are potențialul de a controla comportamentul alimentar în mod natural, fără intervenții farmacologice. Cercetătorii cred că aceste semnale intestinale funcționează similar cu cele cinci simțuri clasice – doar că provin dintr-un loc mai puțin așteptat: intestinul.
Un pas spre alternative mai sigure la medicamentele GLP-1
Medicamentele precum Ozempic (semaglutida) și Mounjaro (tirzepatida) au câștigat popularitate în lupta împotriva obezității, dar sunt adesea însoțite de efecte adverse semnificative, care pot afecta ficatul, rinichii sau tiroida. În contrast, noua cercetare sugerează că manipularea microbiomului intestinal ar putea activa același mecanism natural de suprimare a apetitului – fără riscuri majore pentru sănătate.
Modificările dietetice, suplimentele prebiotice și probioticele ar putea fi cheia pentru a stimula producția de flagelină și a îmbunătăți comunicarea intestin-creier. Dacă aceste rezultate se vor confirma și la oameni, deschid o nouă perspectivă asupra pierderii în greutate, bazată pe echilibrul microbiomului și pe susținerea semnalelor naturale ale corpului.
Deși studiul a fost realizat pe animale, autorul principal Diego Bohórquez, profesor asociat la Universitatea Duke, consideră că rezultatele au un potențial semnificativ: „Privind în perspectivă, cred că această lucrare va fi deosebit de utilă pentru comunitatea științifică mai largă pentru a explica modul în care comportamentul nostru este influențat de microbi.”
Cercetătorii continuă să exploreze modul în care acest „al șaselea simț” intestinal poate influența nu doar alimentația, ci și emoțiile și sănătatea mentală. În viitor, terapiile personalizate care vizează bacteriile intestinale ar putea deveni o alternativă eficientă și sigură la medicamentele pentru slăbit.
Această descoperire oferă o viziune nouă și promițătoare asupra modului în care corpul uman reglează apetitul și greutatea corporală. Într-o epocă în care tot mai multe persoane caută metode sigure pentru a slăbi, înțelegerea legăturii dintre intestin și creier ar putea reprezenta un punct de cotitură. Până la confirmarea rezultatelor în studii clinice pe oameni, mesajul este clar: un intestin sănătos nu înseamnă doar o digestie bună, ci și un control mai bun asupra apetitului.
