Din cuprinsul articolului
Zincul este un mineral esenţial pentru buna funcţionare a organismului, iar medicii spun că este important să recunoașteți la timp semnele unui deficit al acestui oligoelement. Acesta este necesar pentru activitatea a peste 300 de enzime care ajuta la functionarea nervilor, metabolism, digestie si multe alte procese.
În mod special, zincul joacă un rol în transmiterea sinaptică și contribuie la structura proteinelor din creier. Se găsește în alimente precum carnea, produsele lactate, nucile și leguminoasele.
Nivelurile adecvate de zinc susțin funcția cognitivă generală și pot contribui la neuroprotecție. The Health Site enumeră principalele patru simptome ale deficitului de zinc.
Vindecarea lentă a rănilor și probleme ale pielii
Zincul este un oligoelement important care joacă un rol cheie în regenerarea țesuturilor și sinteza proteinelor. Deficitul său încetinește vindecarea rănilor și provoacă deteriorarea stării pielii – uscăciune, descuamare, erupții cutanate, precum și apariția bolilor inflamatorii cronice, cum ar fi eczema și dermatita seboreică.
Studiile științifice confirmă că deficitul de zinc afectează în mod semnificativ capacitatea pielii de a se recupera după leziuni.
Experții recomandă să se acorde atenție vindecării lente chiar și a tăieturilor și zgârieturilor mici, precum și apariției pielii uscate și iritate. În plus, deficitul de zinc este adesea însoțit de unghii fragile și căderea părului, ceea ce afectează și mai mult aspectul general și sănătatea.
Imunitate redusă și infecții frecvente
Zincul joacă un rol cheie în menținerea sistemului imunitar, afectând funcția limfocitelor și producția de anticorpi. Deficitul său slăbește mecanismele de apărare ale organismului, făcându-l mai vulnerabil la infecții virale și bacteriene. Deficitul de zinc este asociat cu o frecvență crescută a răcelilor. De asemenea, este asociat cu recuperarea întârziată după infecții și o scădere generală a răspunsului imunitar.
Persoanele cu deficit de zinc sunt mai predispuse la infecții respiratorii recurente, inflamații și boli prelungite. Prin urmare, dacă aveți boli frecvente, ar trebui să acordați atenție unui posibil deficit al acestui oligoelement și să consultați un specialist pentru diagnostic și corectare.
Probleme de apetit și tulburări de gust
Deficitul de zinc se manifestă adesea prin scăderea apetitului și modificări ale senzațiilor gustative. Oligoelementul este implicat în funcționarea receptorilor gustativi și în procesele nervoase responsabile de percepția gustului. În cazul unei deficiențe, mulți experimentează o deteriorare sau chiar pierderea gustului și a mirosului, ceea ce afectează negativ dorința de a mânca.
Pierderea poftei de mâncare din cauza deficienței de zinc poate duce la un aport inadecvat de nutrienți . Acest lucru poate afecta sănătatea generală și reduce energia. Aceste simptome sunt frecvente în special la copii și vârstnici, pentru care o alimentație adecvată este deosebit de importantă.
Tulburări cognitive
Zincul joacă un rol important în funcționarea sistemului nervos, deoarece este implicat în transmiterea impulsurilor nervoase, reglarea neurotransmițătorilor și menținerea structurii conexiunilor neuronale.
Cantitatea sa suficientă este necesară pentru funcționarea normală a creierului, inclusiv pentru procesele de memorie, atenție și învățare. În cazul deficitului de zinc, se observă tulburări de memorie, concentrare redusă și oboseală crescută, ceea ce afectează negativ capacitatea de muncă și calitatea generală a vieții.
Cele mai bune surse naturale de zinc
- fructe de mare: stridii, crabi, midii, homar și scoici
- carne roșie: carne de vită, porc și miel
- carne de pasăre: curcan și pui
- pește: plătică, sardine și somon
- leguminoase: năut, linte, fasole neagră și fasole
- nuci și semințe: semințe de dovleac, caju și semințe de cânepă
- produse lactate: lapte, iaurt și brânză
- ouă
- cereale integrale: ovăz, quinoa și orez brun
- anumite legume: ciuperci, varză, mazăre, sparanghel și sfeclă
Doza zilnică recomandată de zinc
Doza zilnică recomandată de zinc este stabilită în funcție de categoria de vârstă și gen astfel:
Fete și băieți de peste 14 ani: 11 mg/ zi
Femei de peste 19 ani: 8 mg/ zi
Femei de peste 19 ani, însărcinate: 11 mg/ zi
Femei de peste 19 ani, care alăptează: 12 mg/ zi
Doza maximă tolerată de zinc pentru adulții de peste 19 ani este de 40 mg/ zi.
