EXCLUSIV. Județul din România cu cea mai mare incidență la hepatita B în 2024. INSP: Ar trebui să fie prioritizat pentru strategiile de screening şi intervenţie

Regiunea de Nord-Est este punctul fierbinte al României când vorbim despre hepatitele virale. Potrivit datelor transmise în exclusivitate către Doctorul Zilei de Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), această zonă trebuie prioritizată în strategiile de screening și intervenție.

Ultimele analize arată că România a ajuns în categoria țărilor cu prevalență scăzută pentru hepatita C, însă hepatita B continuă să afecteze un număr mare de persoane și necesită măsuri rapide în zonele unde riscul este cel mai ridicat.

Câți români trăiesc cu hepatita B și C

În România, hepatita B rămâne cea mai răspândită dintre hepatitele virale majore. Potrivit estimărilor, 962.571 de adulți și vârstnici trăiesc în prezent cu infecție cronică, ceea ce înseamnă că virusul este activ în organism și necesită monitorizare sau tratament. Prevalența markerului AgHBs, folosit pentru a confirma infecția, este de 6,2% în populația adultă.

Dacă luăm în calcul și persoanele care au trecut cândva prin infecție, dar au eliminat virusul, vorbim de 4,1 milioane de români care au avut contact cu virusul hepatitei B. Dintre aceștia, 2,28 milioane au dezvoltat imunitate naturală după ce organismul lor a eliminat infecția. Această proporție mare arată că virusul circulă de mult timp în comunitate și explică de ce zone precum Nord-Estul înregistrează în continuare valori peste media națională.

În schimb, pentru hepatita C, situația este mai bună. Doar 0,9% din populația adultă și vârstnică, aproximativ 136.965 de persoane, are în prezent o infecție cronică activă. Alte 1,4% (circa 222.254 de persoane) au trecut prin infecție în trecut și nu mai au virusul în organism. Această scădere face ca România să fie, oficial, o țară cu prevalență scăzută pentru hepatita C, iar INSP consideră că obiectivul de eliminare a acestei infecții ca problemă majoră de sănătate publică este realizabil, dacă sunt menținute programele de depistare și tratament.

Județul Neamț are cele mai multe cazuri de hepatita B

Datele de supraveghere epidemiologică pentru anul 2024 arată diferențe importante între județe în ceea ce privește incidența hepatitei B acute. Județul Neamț se află pe primul loc la nivel național, depășind media națională cu peste două deviații standard.

Pe lângă Neamț, alte șapte județe – Tulcea, Prahova, Sălaj, Iași, Vrancea, Caraș-Severin și Botoșani – au avut incidențe cu peste o deviație standard peste media națională. Și aici vorbim tot despre o creștere peste nivelul de referință, deși nu la fel de pronunțată ca în Neamț.

Categorii la risc

În anul 2024, în România au fost raportate 69 de cazuri de hepatită B acută. Cele mai multe îmbolnăviri s-au concentrat la bărbații între 45 și 54 de ani și la femeile între 35 și 44 de ani. Deși aceste grupe de vârstă au înregistrat vârfurile de incidență, specialiștii atrag atenția că, pe termen lung, persoanele de peste 60 de ani sunt cele mai vulnerabile și trebuie să fie ținta principală a programelor de depistare și prevenție.

În ceea ce privește modul de transmitere, 21,7% dintre cazuri au fost legate de expunere nosocomială – adică infectare în mediul medical, în urma unor intervenții sau proceduri. Alte 4,3% au fost asociate cu expuneri non-ocupaționale, cum ar fi tatuaje, manichiură, pedichiură sau piercing-uri realizate în condiții neigienice.

Majoritatea pacienților au prezentat simptome vizibile, cum ar fi icterul, și au necesitat internare în spital. Bilanțul anului trecut consemnează și 5 decese – în județele Alba, Bihor și Neamț. Un aspect îngrijorător este că doar 3% dintre pacienții cu hepatită B acută erau complet vaccinați înainte de îmbolnăvire, ceea ce subliniază importanța vaccinării ca măsură de prevenire.

Cât de târziu ajung pacienții la medic

Datele colectate de INSP prin platforma programului LIVE(RO), pentru perioada iulie 2021 – noiembrie 2023 și regiunile Nord-Est, Sud-Est, Sud și Sud-Vest, arată o problemă constantă: o parte importantă dintre pacienți sunt diagnosticați abia în stadii avansate ale bolii.

În cazul hepatitei cronice B, 4% dintre persoanele testate aveau deja ciroză hepatică sau carcinom hepatocelular (cancer hepatic) în momentul depistării. La hepatita cronică C, procentul este și mai mare – 6,8% dintre pacienți au fost diagnosticați în aceste faze severe.

Aceste date arată că, de multe ori, boala rămâne „tăcută” timp de ani de zile, fără simptome evidente, iar oamenii ajung la medic doar când apar complicațiile. În aceste stadii, tratamentul este mai dificil, șansele de recuperare sunt mai mici, iar costurile pentru sistemul de sănătate cresc semnificativ. Specialiștii subliniază că testarea preventivă și depistarea precoce pot preveni aceste situații și pot salva vieți, motiv pentru care programele de screening sunt esențiale, mai ales în regiunile și grupele de vârstă cu risc ridicat.

Hepatita D, infecția cancerigenă „ascunsă”

Hepatita D (VHD) este mai puțin cunoscută publicului, dar Organizația Mondială a Sănătății a clasificat virusul hepatitei D drept agent cancerigen, Este o infecție „parazitară,”  nu poate apărea singură, ci doar la persoanele care au deja hepatită B. Consecința este serioasă: evoluția bolii devine mult mai agresivă, crescând riscul de ciroză și cancer hepatic într-un timp mai scurt.

În 2024, în sistemul național de supraveghere a fost raportat un singur caz de hepatită B cronică cu supra-infecție VHD. Deși numărul pare mic, specialiștii atrag atenția că datele disponibile sunt insuficiente și că există probabil multe cazuri nediagnosticate. În cadrul proiectului LIVE(RO), din cele 340 de persoane testate pentru viremia hepatitei D, 5,2% dintre cei care aveau și viremie VHB prezentau infecție activă cu VHD.

Recomandarea oficială a INSP-CNSCBT este clară: toți pacienții cu hepatită B ar trebui testați pentru markeri de infecție cu virusul hepatitei D, indiferent dacă au sau nu simptome. Scopul este depistarea precoce a acestei coinfecții și adaptarea tratamentului, pentru a preveni complicațiile severe.

Unde și cât se testează în România

Testarea pentru hepatitele B și C se face prin mai multe canale: centre de transfuzie, laboratoare de analize medicale și programe speciale de screening, iar cifrele raportate arată diferențe importante între aceste surse.

În centrele de transfuzie sanguină, unde sunt testați donatorii inițiali, în anul 2024 au fost efectuate:

• 105.834 teste pentru markerul AgHBs (hepatita B), cu o rată de pozitivitate de 0,6% (666 persoane).

• 105.358 teste pentru anticorpi anti-VHC (hepatita C), cu o rată de pozitivitate de 0,2% (202 persoane).

În alte laboratoare de analize medicale, unde ajung persoane trimise de medici sau care solicită testarea din proprie inițiativă, în 2024 s-au înregistrat:

• 394.439 teste pentru AgHBs – 4% pozitive (15.842 persoane).

• 369.102 teste pentru anticorpi anti-VHC – 6% pozitive (21.356 persoane).

• Testele de confirmare arată proporții mult mai mari, deoarece se fac pe persoane deja suspecte: la ADN-VHB, 54% dintre cei testați au fost pozitivi, iar la ARN-VHC, 23%.

Programul LIVE(RO), desfășurat în perioada 2021–2023, a testat cu teste rapide 323.023 de persoane pentru AgHBs și anticorpi anti-VHC. Rezultatul: 2,9% dintre participanți au avut cel puțin un test pozitiv.

Aceste cifre arată că testarea donatorilor de sânge detectează puține cazuri, deoarece aceștia sunt în general persoane sănătoase, în timp ce în laboratoare și programe de screening apar mai multe rezultate pozitive, pentru că acolo ajung persoane cu factori de risc sau simptome. Specialiștii subliniază că, pentru a identifica și cazurile „ascunse”, este nevoie de campanii de testare în comunitate, nu doar în unități medicale.