Sari la conținut

Tiparul de somn care indică un posibil semn că vei dezvolta demență

somn
Sursa foto: arhiva Doctorul Zilei
Somn la pranz

Tulburările de somn sunt frecvente în demență, manifestându-se adesea prin somnolență excesivă în timpul zilei și agitație noaptea.

Aceste schimbări afectează calitatea vieții, atât pentru persoanele diagnosticate, cât și pentru cei care îi îngrijesc.

De ce persoanele cu demență adorm în plină zi. Semnal de alarmă sau cauză firească a bolii?

În stadiile avansate ale demenței, pacienții pot dormi până la 14–15 ore pe zi, o combinație de somn de noapte fragmentat și perioade lungi de odihnă în timpul zilei, potrivit healthwell.eani.org.uk.

  • Scăderea progresivă a funcției cognitive și a activității creierului duce la oboseală accentuată chiar și după activități simple.
  • În plus, medicamentele și afecțiunile comorbide (analgezice, antipsihotice sau apnee în somn) pot agrava somnolența.

De ce tiparele de somn se dezechilibrează

  • Distrugerea ceasului biologic: leziuni la nivelul hipotalamusului pot altera percepția zilei și a nopții.
  • Melatonină deviată: producție scăzută face dificilă inițierea somnului pe timp de seară.
  • Apnee, dureri, poli-medicație: treziri frecvente și somn fragmentat afectează somnul nocturn, generând oboseală diurnă.
  • Tulburări specifice: în demența cu corpi Lewy sau Parkinson, apar sindroame precum RBD (comportament în timpul REM) și sindromul picioarelor neliniștite, care împiedică somnul și intensifică oboseala în timpul zilei.

Strategie de gestionare a somnului

Pentru un somn sănătos și odihnitor, sunt necesare adoptarea unor strategii eficiente, precum:

  • Rutine și expunere la lumină naturală: activități matinale și lumina diurnă reglează ceasul biologic.
  • Perioade scurte de somn: limitate la 20–60 min, evită perturbarea somnului de seară.
  • Ambianță favorabilă somnului: cameră întunecată, răcoroasă, fără zgomote, cu lumină de veghe discretă.
  • Monitorizare și ajustare medicală: consultații regulate pentru tratarea infecțiilor, durerilo,r apneei, și reevaluarea tratamentelor cu impact asupra somnului.
  • Intervenții non-farmacologice: lumină terapeu­tică (light therapy), masaje, aromaterapie, cu accent pe evitarea medicației sedative pe termen lung.

Rolul îngrijitorului

Îngrijitorii trebuie să observe cu atenție somnul diurn, fluctuația nivelului de activitate și stare generală. În caz de exces abrupt de somn, este importantă evaluarea medicală pentru posibile cauze secundare.

Menținerea propriei rutine de somn este esențială pentru a putea oferi sprijin eficient, iar în unele cazuri poate fi indicat ajutor specializat, precum ședere de noapte.

Somnul dezechilibrat este o componentă frecventă și complexă pentru demență, dar nu un subiect pierdut.

Prin implicarea atentă a îngrijitorilor și implementarea unor strategii simple (zile structurate, lumină naturală, mediu propice somnului și consult medical) se poate îmbunătăți semnificativ calitatea vieții, reducând oboseala diurnă și stresul asociat.

Carmen Alecu
Alecu Carmen

Absolventă de Jurnalism. Am inceput sa lucrez in presa in 2000, la Abracadabra. A urmat Acasa Magazin. Dupa o pauza de cativa ani, am reinceput sa lucrez la EVZ. A urmat EvzMonden si InfoActual. La Doctorul Zilei lucrez din noiembrie 2020.

Etichete:

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Doctorul zilei whatsapp channel