Din cuprinsul articolului
Militarii români trimiși în teatrele de operații din Irak au fost expuși unor riscuri majore, despre care nimeni nu le-a spus nimic. Potrivit unei anchete publicate de Independent News, comandamentul știa despre existența zonelor contaminate cu uraniu sărăcit, dar a ales să tacă.
Această substanță toxică, folosită pe scară largă în conflictele recente, are efecte devastatoare asupra sănătății umane și asupra mediului.
Ceea ce este mai grav este faptul că soldații nu au fost informați niciodată despre riscuri, iar unele măsurători au fost chiar blocate sau ascunse.
Expunerea periculoasă: realitatea uraniului sărăcit
Uraniul sărăcit (DU – depleted uranium) este un produs rezidual al procesului de îmbogățire a uraniului folosit în centrale nucleare sau armament nuclear. În război, este utilizat pentru muniții perforante, capabile să străpungă blindaje grele.
- În timpul Războiului din Golf (1991) și al invaziei din Irak (2003), SUA și aliații au folosit masiv astfel de muniții. Datele oficiale arată că peste 440 de tone de proiectile cu uraniu sărăcit au fost lansate asupra țintelor irakiene.
- ONG-ul PAX a identificat în 2014 peste 300 de situri contaminate în Irak, unele în zone dens populate, unde efectele radiațiilor s-au suprapus peste distrugerea infrastructurii și lipsa resurselor medicale.
- Contactul direct sau inhalarea microparticulelor rezultate în urma impactului munițiilor duce la cancer, insuficiență renală, boli neurologice și malformații congenitale la copii.
Militarii români care au patrulat sau staționat în acele zone s-au aflat, fără să știe, în mijlocul acestui dezastru tăcut.
Cum au fost expuși militarii la uraniu sărăcit în Irak
Conform investigației Independent News, unele unități militare românești aveau echipamente de măsurare a radiațiilor. În loc ca rezultatele să fie comunicate și analizate transparent, aparatura a fost „sechestrată” în România, iar informațiile nu au ajuns niciodată la trupele aflate în teren.
Exemple de nereguli:
- Militarii nu au primit niciun avertisment oficial despre riscurile uraniului sărăcit.
- Probele și măsurătorile realizate pe teren nu au fost făcute publice, ci au fost ascunse.
- Superiorii au blocat inițiativele unor subofițeri care încercau să tragă un semnal de alarmă.
Această tăcere a dus la o contaminare tăcută, în care oamenii și-au făcut datoria, fără să știe că se expun unor pericole ce le-ar putea afecta sănătatea pentru tot restul vieții.
Cazuri concrete: drama subofițerului Dragoș Nicolae Ghiță
Un exemplu dramatic este cel al lui Dragoș Nicolae Ghiță, subofițer în cadrul Direcției de Informații Militare. După întoarcerea din Irak, acesta a început să manifeste probleme grave de sănătate.
Analizele efectuate în străinătate au descoperit în organismul său 44 de elemente chimice, multe dintre ele compatibile cu contaminarea radioactivă și cu expunerea la uraniu sărăcit.
Deși a încercat să obțină recunoașterea oficială a faptului că boala sa are legătură directă cu misiunea din Irak, statul român a refuzat să îi acorde sprijin. Astfel de cazuri sunt multiple, dar multe rămân necunoscute din cauza lipsei de transparență și a fricii de a vorbi.
Alte țări afectate de expunerea militarilor la uraniu
România nu este singura țară afectată. În Italia, Belgia și Marea Britanie, veteranii expuși la uraniu sărăcit au declanșat procese și au obținut recunoaștere oficială. În unele cazuri, statul a acordat despăgubiri familiilor militarilor decedați.
- Italia: sute de veterani au fost diagnosticați cu cancer, iar statul italian a recunoscut parțial legătura cu expunerea la uraniu sărăcit.
- Marea Britanie: numeroși soldați au reclamat probleme de sănătate după participarea la conflicte, însă Ministerul Apărării a minimalizat riscurile.
- România: spre deosebire de alte state, autoritățile române evită subiectul, iar cazurile militarelor bolnavi sunt „uitate” de MApN.
Această tăcere instituțională amplifică drama, pentru că victimele nu primesc nici măcar sprijin medical specializat.
Expunerea periculoasă la Uraniu. De ce e importantă recunoașterea oficială
În prezent, România trimite militari în mai multe teatre de operații sub egida NATO. Dacă statul nu recunoaște precedentul Irak, există riscul ca aceeași greșeală să se repete.
Problema uraniului sărăcit nu este doar o rană a trecutului, ci și un semnal de alarmă pentru viitor. Cazul militarilor români expuși la uraniu sărăcit arată o dramă națională ascunsă sub tăcerea autorităților.
Deși alți veterani din Europa au primit recunoaștere, în România oamenii sunt lăsați să lupte singuri cu bolile și cu un sistem care refuză să accepte realitatea.
Este nevoie de transparență, investigații independente și sprijin real pentru victime, pentru ca astfel de tragedii să nu se mai repete.
