Din cuprinsul articolului
România se confruntă cu o provocare tot mai vizibilă: numărul copiilor și adolescenților cu probleme de nutriție este în creștere alarmantă. De la cazuri de anemie și deficiențe de vitamine, până la obezitate infantilă, situația reflectă lipsa unor obiceiuri alimentare sănătoase și, în multe cazuri, insuficienta educație nutrițională.
Conform Atlasului Mondial al Obezității 2024, România înregistrează o rată anuală de creștere de 3,1% a cazurilor de obezitate infantilă, depășind țări precum Ungaria (2,5%) sau Bulgaria (1,3%). Totodată, datele Institutului Național de Sănătate Publică arată că peste 18% dintre copiii români erau deja obezi în 2019, iar tendința continuă să crească.
De ce contează educația nutrițională din primii ani de școală
Specialiștii atrag atenția că primele etape ale copilăriei sunt decisive pentru formarea unor obiceiuri alimentare sănătoase. Introducerea educației nutriționale în programa școlară încă din clasele primare este considerată un pas esențial pentru prevenirea bolilor cronice și pentru construirea unei generații mai sănătoase.
„Cu cât mai devreme, cu atât mai bine. Copiii pot înțelege de la 4-5 ani diferența dintre un aliment sănătos și unul nociv. Nu vorbim de diete, ci de educație prin joc și exemple”, explică Gabriel Toncean, președintele Federației Române de Culturism și Fitness, inițiatorul proiectului de introducere a disciplinei „Educație nutrițională” în școli.
Noua disciplină: Educație Nutrițională – din toamna 2025
Ministerul Educației a aprobat în aprilie 2025 introducerea opțională a disciplinei „Educație Nutrițională” pentru clasa pregătitoare și clasele I și a II-a. Elevii vor învăța, prin activități interactive și adaptate vârstei, despre:
- consumul de fructe și legume,
- importanța hidratării,
- rolul somnului și al mișcării,
- evitarea excesului de zahăr și fast-food.
Pe termen lung, autoritățile își propun extinderea programei și la ciclurile gimnaziale și liceale.
Malnutriția și anemia – probleme reale în România
Deși obezitatea infantilă atrage atenția prin cifrele mari, specialiștii avertizează și asupra deficiențelor de micronutrienți. Lipsa fierului, a vitaminei D și a zincului este frecventă la copii și adolescenți, ducând la anemie, oboseală cronică, imunitate scăzută și dificultăți de concentrare.
„Primele 1.000 de zile de nutriție – de la concepție până la vârsta de 2 ani – sunt critice. Dacă un copil nu primește aportul corect de nutrienți, consecințele pot afecta dezvoltarea cognitivă, capacitatea de învățare și chiar riscul de boli cronice la maturitate”, explică medicii pediatri citați în rapoartele de sănătate publică.
Programul de educație nutrițională va fi predat de învățătorii de clasă, sprijiniți de specialiști în nutriție și prin materiale didactice moderne. Totuși, succesul său depinde și de implicarea părinților.
„Alimentația sănătoasă, mișcarea zilnică, somnul suficient și reducerea timpului petrecut în fața ecranelor trebuie să fie înțelese ca un întreg. Școala poate forma obiceiuri, dar familia este cea care le consolidează”, subliniază Gabriel Toncean.
Citeste si…
Pe fondul creșterii cazurilor de obezitate infantilă și al prevalenței ridicate a anemiei, educația nutrițională în școli nu mai este doar o opțiune, ci o necesitate. Prevenția, spun experții, este mai eficientă și mai puțin costisitoare decât tratarea bolilor la vârsta adultă.
„Sănătatea unei națiuni se construiește din copilărie. Dacă vrem o Românie mai sănătoasă și mai productivă, trebuie să începem cu educația nutrițională a celor mici”, concluzionează specialiștii.
