Din cuprinsul articolului
Un nou studiu publicat în revista Neurology arată că un consum ridicat al anumitor îndulcitori artificiali este asociat cu un declin cognitiv accelerat și cu „îmbătrânirea” creierului cu aproximativ 1,6 ani.
Persoanele cu diabet, mari consumatoare de astfel de produse, par să fie cele mai vulnerabile.
Studiul, realizat pe aproape 13.000 de adulți brazilieni cu vârste între 35 și 75 de ani, a urmărit alimentația și performanțele cognitive ale participanților pe o perioadă medie de opt ani. Persoanele care au consumat cele mai mari cantități de îndulcitori artificiali au prezentat un declin cognitiv global cu 62% mai rapid decât cei care au consumat cele mai mici cantități.
„Consumul ridicat de îndulcitori cu puține sau fără calorii a dus la un declin cognitiv accelerat – echivalentul a 1,6 ani de îmbătrânire a creierului”, a explicat dr. Claudia Kimie Suemoto, profesor asociat de geriatrie la Universitatea din São Paulo și autor principal al studiului.
Cât de mult înseamnă „mult”?
Participanții din grupul cu cel mai mare consum ingerau în medie 191 mg de îndulcitori pe zi, echivalentul unei lingurițe sau al unei doze de băutură carbogazoasă dietetică îndulcită cu aspartam.
Grupul de mijloc consuma aproximativ 66 mg pe zi, iar cei cu cel mai redus consum doar 20 mg zilnic. Și acest nivel mediu a fost asociat cu un declin cognitiv mai rapid, de circa 1,3 ani comparativ cu grupul de referință.
Nu doar memoria are de suferit
Testele aplicate de cercetători au vizat memoria de lucru, fluența verbală și viteza de procesare. Persoanele sub 60 de ani au fost cele mai afectate, prezentând scăderi accelerate în capacitatea de a-și aminti cuvinte și de a găsi rapid termeni în conversație.
„Expunerea din perioada vieții de mijloc, cu decenii înainte ca simptomele să devină evidente, poate avea consecințe de durată asupra sănătății creierului”, a subliniat dr. Thomas Holland, specialist la Rush University’s Institute for Healthy Aging, într-un editorial care însoțește studiul.
Rezultatele au fost întâmpinate cu interes, dar și cu rezerve. International Sweeteners Association, organizație care reprezintă industria, a transmis că „siguranța îndulcitorilor cu puține sau fără calorii a fost confirmată constant de autoritățile sanitare globale” și că studiul trebuie interpretat cu precauție.
În schimb, specialiști independenți consideră datele „îngrijorătoare”. „Aceste rezultate se adaugă unui număr tot mai mare de cercetări care pun sub semnul întrebării siguranța pe termen lung a îndulcitorilor artificiali”, a afirmat dr. Stanley Hazen, director la Cleveland Clinic Lerner Research Institute.
Cei trei îndulcitori asociați cu îmbătrânirea creierului
Analiza publicată în Neurology a arătat că aspartamul, zaharina și acesulfam-K sunt îndulcitorii cel mai puternic corelați cu un declin cognitiv accelerat. Toți trei sunt prezenți frecvent în băuturile dietetice, iaurturi fără zahăr, gumă de mestecat sau produse procesate destinate persoanelor care vor să reducă aportul caloric.
„Persoanele care au consumat cele mai mari cantități de îndulcitori – în special aspartam, zaharină și acesulfam-K – au avut un ritm de deteriorare cognitivă cu până la 62% mai rapid, ceea ce echivalează cu o îmbătrânire a creierului de 1,6 ani”, a explicat dr. Claudia Kimie Suemoto, coordonatoarea studiului.
De ce pacienții cu diabet sunt cei mai expuși
Specialiștii atrag atenția că pacienții cu diabet sunt cei care consumă cel mai des îndulcitori artificiali, ca alternativă la zahăr. Tocmai aceștia par să fie și cei mai vulnerabili la efectele negative.
„Diabetul este deja un factor de risc major pentru declin cognitiv și demență. Atunci când pacienții cu diabet folosesc zilnic îndulcitori artificiali, expunerea cumulată poate amplifica deteriorarea memoriei și a fluenței verbale”, a declarat Suemoto.
Datele studiului confirmă că în rândul persoanelor cu diabet, declinul cognitiv a fost mai accentuat decât la participanții fără această boală cronică.
Ce recomandă experții
În editorialul care a însoțit studiul, dr. Thomas Holland, de la Rush University din Chicago, a subliniat că descoperirile „ar trebui să îi facă pe neurologi să reconsidere recomandările alimentare standard, în special pentru pacienții cu diabet și sindrom metabolic”.
El sugerează ca pacienții să discute cu medicii lor despre reducerea consumului de produse „fără zahăr” și despre orientarea către alternative naturale precum mierea, siropul de arțar sau zahărul de cocos, folosite cu moderație.
