Din cuprinsul articolului
Mai multe dosare prin care mai mulți pacienți cu boli grave cer, pe calea ordonanței președințiale, compensarea integrală a tratamentelor au fost suspendate în ultimele zile, pe fondul protestelor din instanțe.
La Curtea de Apel București (CAB), din 13 cauze similare programate de la începutul lunii septembrie, judecătorii au suspendat 10 și au judecat 3, deși procedura este una de urgență. Situații similare au fost semnalate la Curțile de Apel Bacău, Craiova și Alba Iulia. În cel puțin un dosar de la CAB, pacientul este un copil cu cancer, care are nevoie de un tratament neaprobat încă în România.
„Protestul din justiție nu poate anihila responsabilitatea de a soluționa cauze urgente și trebuie să evite excese care să îi afecteze pe români”, a transmis ministrul Justiției, Radu Marinescu, cerând magistraților „echilibru, înțelepciune și responsabilitate” potrivit digi24.
De ce au ajuns pacienții în instanță
-
Accesul la tratament: Ordonanța președințială este calea rapidă prin care pacienții încearcă să obțină compensarea 100% a unor medicamente prescrise, până la soluționarea definitivă a acțiunii de fond.
-
Practică neunitară: La aceeași instanță, dosare aproape identice au primit soluții diferite în aceeași perioadă – unele suspendate, altele admise.
-
Impact direct: Amânările și suspendările pot întârzia administrarea unor terapii de care depinde prognosticul pacienților oncologici sau cu alte patologii grave.
Situația pe scurt (date publice din portalul instanțelor)
-
Curtea de Apel București: 13 ordonanțe președințiale pe tema compensării tratamentelor oncologice – 10 suspendate, 3 judecate cu admiterea cererilor.
-
Termene lungi: Deși procedura este de urgență, mai multe dosare au primit termene îndepărtate.
-
Alte instanțe: Digi24.ro a identificat cel puțin 7 cauze amânate/suspendate în ultima săptămână la CAB, CA Bacău, CA Craiova și CA Alba Iulia, în unele cazuri cu pacienți oncologici.
Ce spun părțile
Ministerul Justiției: „Cauzele urgente trebuie judecate”
Într-un mesaj public, ministrul Radu Marinescu a subliniat că protestul nu poate bloca soluționarea cauzelor cu caracter urgent:
„Jurământul de a apăra drepturile și libertățile oamenilor impune […] celeritate, mai ales atunci când justițiabilul duce o luptă contra timp pentru viața.”
CSM: „Judecătorii nu pot suplini obligația statului”
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a arătat că problemele de compensare și întârzierile administrative sunt „cauze sistemice”, în competența legislativului și executivului:
„Instanțele judecătorești nu pot substitui responsabilitatea statului în ceea ce privește asigurarea și garantarea dreptului la viață și sănătate al pacienților cu patologii grave.”
„Protejarea vieții și a sănătății pacienților nu trebuie transformată într-o dispută juridică plasată exclusiv în sarcina instanțelor.”
Cazuri concrete: practică fragmentată
-
La CAB, 11 septembrie: Un dosar privind compensarea Durvalumab (pacient cu cancer biliar) a fost suspendat, în baza hotărârii Adunării Generale a Judecătorilor din 26 august privind protestul. În aceeași zi, un dosar similar a fost judecat de alt complet, care a admis cererea pacientului.
-
Caz pediatric: Într-un alt dosar, pacientul este un copil cu cancer care are nevoie de un tratament neaprobat deocamdată în România; cauza a fost, de asemenea, afectată de protest.
Cadru legal: ce este ordonanța președințială în astfel de cauze
-
Procedură de urgență: Ordonanța președințială permite instanței să dispună măsuri provizorii pentru a preveni o vătămare iminentă (de ex., lipsa tratamentului).
-
Caracter provizoriu: Măsura nu tranșează litigiul de fond; este valabilă până la soluția definitivă din procesul principal.
-
Criterii (în practică): urgență, aparența dreptului invocat, neprejudicierea fondului, proporționalitate între interesul pacientului și interesul public.
De ce apar diferențe între completuri
-
Marja de apreciere: Legea lasă judecătorului o evaluare concretă a urgenței și a condițiilor de admisibilitate.
-
Protestele: Hotărârile adunărilor generale ale instanțelor indică ce cauze se judecă pe perioada protestului. Unele instanțe includ expres în listele de urgență ordonanțele pentru tratamente medicale, altele aplică restricții mai severe, ceea ce generează neuniformitate.
Contextul protestului
Magistrații protestează față de proiectul privind reforma pensiilor de serviciu, pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea. Actul a fost atacat la Curtea Constituțională, cu termen anunțat pe 24 septembrie. Până atunci, o parte a instanțelor funcționează pe regim restrâns de judecată.
Ce pot face pacienții (informații utile)
-
Documentație medicală completă: scrisoare medicală, indicație de tratament, argumente privind urgența și lipsa alternativelor.
-
Invocarea jurisprudenței interne: dosare similare admise în aceeași instanță pot fi menționate pentru a susține tratarea ca urgență.
-
Strategie procesuală dublă: ordonanță președințială + acțiune de fond (obligarea autorităților să compenseze) pentru a acoperi atât nevoia imediată, cât și soluția pe termen lung.
-
Monitorizare activă: verificarea zilnică a portalului instanțelor și comunicarea cu grefa/avocatul, pentru a evita neintroducerea pe listă în zilele cu restricții.
(Aceste repere au caracter informativ și nu înlocuiesc consultanța juridică.)
Întrebări frecvente (Q&A scurt, pentru cititori)
De ce sunt suspendate cauze care par „de viață și de moarte”?
Pentru că unele instanțe au decis, pe durata protestului, să limiteze strict categoriile de urgențe judecate. Alte instanțe includ expres tratamentele medicale în listele de urgență. Rezultă o practică neunitară pe termen scurt.
Poate o instanță să oblige statul să compenseze un medicament?
Prin ordonanță președințială, instanța poate dispune provizoriu furnizarea/compensarea până la soluția pe fond. Pe fond, se poate obliga autoritatea să asigure accesul, în condițiile legii. CSM subliniază însă că politicile și finanțarea sunt responsabilitatea statului.
Ce urmează?
Decizia CCR privind legea pensiilor de serviciu este așteptată pe 24 septembrie. În funcție de rezultat, instanțele își pot relua programul normal, ceea ce ar debloca fluxul cauzelor urgente.
Criza generată de protestele din justiție a scos la iveală o vulnerabilitate de sistem: când politicile de sănătate și finanțarea întârzie, instanțele devin „ultima redută” pentru pacienți, dar răspunsul judiciar nu este uniform. Mesajele publice transmit, simultan, nevoia de celeritate în cauzele de viață și responsabilitatea statului de a asigura accesul la tratamente fără a transforma fiecare caz într-o luptă în sala de judecată.
