Din cuprinsul articolului
O descoperire științifică realizată de cercetătorii din Canada ar putea deschide calea către un tratament nou pentru boala hepatică steatotică asociată disfuncției metabolice (MASLD), cunoscută anterior ca „boala ficatului gras non-alcoolic” – o afecțiune tot mai răspândită, care poate duce la ciroză sau chiar cancer hepatic.
Studiul, publicat în revista științifică Cell Metabolism, arată că anumite bacterii din intestin produc o moleculă ce declanșează acumularea excesivă de grăsime și zahăr în ficat.
Legătura dintre bacteriile intestinale și bolile ficatului
Potrivit cercetătorilor de la McMaster University, bacteriile intestinale ar putea fi factorul declanșator ignorat până acum în dezvoltarea MASLD, o afecțiune care afectează aproximativ 1 din 5 persoane. Echipa, coordonată de profesorul Jonathan Schetzer, a identificat o moleculă numită D-lactat, produsă în cantități mari de bacteriile intestinale ale persoanelor obeze.
„Este o abordare complet nouă în tratarea bolilor metabolice, precum boala ficatului gras. În loc să vizăm hormonii sau direct ficatul, interceptăm sursa microbiană înainte ca aceasta să producă daune”, a explicat Schetzer.
Experții spun că, deși ficatul este adesea asociat cu consumul excesiv de alcool, și grăsimea acumulată în acest organ, cauzată de alimentație dezechilibrată sau diabet, poate fi la fel de periculoasă.
O „capcană” intestinală care blochează efectele dăunătoare
În cadrul studiului, oamenii de știință au creat un fel de „capcană intestinală” biodegradabilă menită să se lege de D-lactat și să împiedice absorbția acestuia în sânge. Testele pe șoareci obezi au arătat că aceștia au avut niveluri mai scăzute de zahăr în sânge, o rezistență mai bună la insulină și o inflamație redusă a ficatului, chiar dacă nu și-au schimbat dieta sau greutatea corporală.
„Am demonstrat că putem reduce inflamația și fibroza hepatică prin neutralizarea acestei molecule. Practic, oprim problema de la sursă”, a declarat Schetzer.
O afecțiune tot mai frecventă și periculoasă
Boala ficatului gras asociată disfuncției metabolice este diagnosticată tot mai des în întreaga lume, inclusiv în România, pe fondul creșterii numărului de persoane cu obezitate sau Diabet de tip 2. Boala apare atunci când în ficat se acumulează grăsime, declanșând inflamație și cicatrizare (fibroză), ceea ce poate duce, în timp, la Ciroză sau Cancer hepatic.
„Persoanele cu MASLD sunt adesea supraponderale sau au diabet. Simptomele apar târziu, când boala este deja avansată”, avertizează profesorul Philip Newsome, director al Roger Williams Institute of Liver Studies din cadrul King’s College London. Acesta subliniază că este „o concepție greșită periculoasă” să credem că doar alcoolul poate afecta ficatul, când, de fapt, și grăsimea sau glicemia ridicată pot produce aceleași leziuni.
Următorul pas: testarea pe oameni
Deși rezultatele obținute pe animale sunt promițătoare, cercetătorii canadieni atrag atenția că este nevoie de mai multe studii înainte ca această strategie să fie aplicată la oameni. În prezent, echipa lucrează la adaptarea „capcanei intestinale” astfel încât organismul uman să o tolereze fără reacții adverse.
Potrivit British Liver Trust, numărul deceselor provocate de bolile hepatice a crescut de patru ori în ultimii 50 de ani, iar intervenția timpurie și schimbarea stilului de viață ar putea preveni multe cazuri.
Întrebări și răspunsuri despre boala ficatului gras (MASLD)
❓Ce este boala ficatului gras (MASLD)?
Este o afecțiune în care se acumulează grăsime în ficat, provocând inflamație și cicatrizare (fibroză). În timp, poate duce la Ciroză sau Cancer hepatic. Este frecvent întâlnită la persoanele cu Diabet de tip 2 sau obezitate.
❓De ce apare boala ficatului gras?
Specialiștii spun că alimentația dezechilibrată, sedentarismul și nivelul crescut de zahăr din sânge sunt principalii factori. Un nou studiu arată că și anumite bacterii intestinale pot contribui la declanșarea bolii.
❓Ce au descoperit oamenii de știință din Canada?
Cercetătorii de la McMaster University au identificat o moleculă numită D-lactat, produsă de bacterii intestinale, care stimulează ficatul să producă prea mult zahăr și grăsime. Ei au creat o „capcană intestinală” care blochează această moleculă, reducând inflamația și fibroza hepatică la animale.
❓Există un tratament pentru MASLD?
În prezent nu există un tratament medicamentos specific aprobat, însă noua descoperire ar putea duce la dezvoltarea primului tratament care țintește direct cauza bolii. Momentan, pacienții sunt sfătuiți să își modifice stilul de viață: dietă echilibrată, activitate fizică și controlul greutății.
