Din cuprinsul articolului
Oboseală constantă, o durere ușoară în partea dreaptă a abdomenului sau o nuanță gălbuie abia sesizabilă a pielii — sunt simptome pe care mulți le pun pe seama stresului ori a alimentației, însă ele pot ascunde o afecțiune gravă: cancerul hepatic.
O boală considerată mult timp specifică celor care consumă alcool în exces sau suferă de hepatite virale, cancerul de ficat afectează astăzi tot mai frecvent persoane fără factori de risc aparenti, inclusiv tineri activi, cu o viață sănătoasă.
Potrivit datelor Organizației Mondiale a Sănătății, peste 750.000 de oameni mor anual din cauza cancerului hepatic, iar incidența este în creștere. În 2025, boala a devenit a treia cauză principală de deces prin cancer la nivel global.
O boală care nu mai ține cont de vârstă sau de obiceiuri
„Tot mai mulți pacienți fără hepatită și fără consum de alcool sunt diagnosticați cu cancer hepatic. Cauza principală este o boală metabolică tăcută, numită MASLD — Metabolic Dysfunction-Associated Steatotic Liver Disease — și forma ei avansată, MASH”, explică dr. Rajesh V. Helavar, specialist în radiologie intervențională la Manipal Hospitals, India, citat de Times of India Health Desk.
În aceste afecțiuni, grăsimea se acumulează în ficat, declanșând inflamații cronice și cicatrizare a țesutului hepatic. În timp, aceste modificări cresc riscul de ciroză și, ulterior, de cancer.
Printre factorii declanșatori se numără:
-
obezitatea și sindromul metabolic;
-
diabetul de tip 2;
-
colesterolul crescut;
-
alimentația bogată în zahăr și grăsimi procesate;
-
sedentarismul.
„Ficatul nu doare până în stadii avansate. De aceea, pacienții ajung târziu la medic. Chiar și persoane tinere, fără vicii, pot fi afectate dacă duc o viață dezechilibrată”, avertizează dr. Rajesh V. Helavar.
Simptome subtile, dar periculoase
Semnele precoce ale cancerului hepatic sunt adesea vagi și pot fi ușor ignorate:
-
oboseală persistentă;
-
scădere inexplicabilă în greutate;
-
senzație de greață sau lipsa apetitului;
-
durere sau disconfort în partea superioară dreaptă a abdomenului;
-
colorarea galbenă a pielii și ochilor (icter);
-
umflarea abdomenului (ascită).
„Am avut pacienți care au ajuns la control doar pentru o ușoară jenă abdominală. Ecografia a arătat însă tumori hepatice în stadiu avansat”, spune specialistul.
Importanța diagnosticării precoce
Detecția timpurie poate salva vieți. Medicii recomandă analize anuale de sânge și ecografii abdominale, mai ales pentru persoanele cu risc crescut: diabetici, persoane supraponderale sau cu antecedente familiale de boli hepatice.
„Cancerul hepatic are o fereastră terapeutică scurtă. Dacă e depistat în stadiu incipient, tratamentele moderne pot prelungi viața semnificativ”, explică dr. Helavar.
Tratamente moderne
Când operația nu este posibilă, o metodă tot mai folosită este chemoembolizarea transarterială (TACE) — o procedură minim invazivă care combină chimioterapia locală cu blocarea fluxului de sânge către tumoră.
„Injectăm substanța activă direct în vasul care alimentează tumora, oprind oxigenarea acesteia. În multe cazuri, pacienții își pot continua activitățile zilnice, cu o calitate a vieții bună”, explică medicul.
Această metodă, folosită acum pe scară largă în centrele oncologice din Europa și Asia, poate încetini progresia bolii și reduce durerea, oferind pacienților luni sau chiar ani suplimentari de viață.
Un exemplu citat în studiu este cazul unui tânăr de 21 de ani, sportiv de performanță, care a fost diagnosticat cu cancer hepatic deși nu consuma alcool și avea o dietă echilibrată. Tumora sa nu putea fi operată, însă tratamentul TACE a redus dimensiunea acesteia și i-a permis să ducă o viață aproape normală.
Prevenția: cea mai eficientă „terapie”
Specialiștii subliniază că stilul de viață este principala armă de apărare împotriva bolilor hepatice.
Pentru a-ți proteja ficatul, medicii recomandă:
-
o alimentație bazată pe fructe, legume și cereale integrale;
-
limitarea zahărului, a băuturilor carbogazoase și a alimentelor ultraprocesate;
-
activitate fizică regulată (minimum 150 de minute pe săptămână);
-
renunțarea la alcool și fumat;
-
hidratare corespunzătoare;
-
vaccinare împotriva hepatitei B și testare pentru hepatita C.
„Ficatul este un organ tăcut, dar extrem de rezistent. Poate funcționa cu doar 30% din capacitate, însă când cedează, e adesea prea târziu. Verificarea periodică este o investiție în viață”, atrage atenția radiologul.
O tendință îngrijorătoare la nivel global
Organizația Mondială a Sănătății estimează că până în 2030, numărul cazurilor de cancer hepatic se va dubla, pe fondul creșterii obezității și diabetului.
În Europa, bolile ficatului gras non-alcoolic (MASLD și MASH) sunt deja responsabile de aproape 30% dintre cazurile noi de cancer hepatic.
Ficatul gras nu este doar o problemă estetică sau metabolică, ci o boală care ucide în tăcere. Din păcate, România nu are încă un program național de screening hepatic, deși ar fi esențial.
