Din cuprinsul articolului
Tot mai mulți pacienți ajung în această perioadă la cabinetul ORL acuzând simptome respiratorii supărătoare. De cele mai multe ori, nu este vorba despre o simplă răceală, ci despre alergia la ambrozie, una dintre cele mai agresive alergii sezoniere.
Am stat de vorbă cu dr. Roxana Elena Sima, medic primar ORL și doctor în Medicină, care a explicat pentru Doctorul Zilei cum se manifestă această alergie, care sunt riscurile și ce soluții există.
Cum își poate da seama un pacient că are alergie la ambrozie și nu o simplă răceală?
„Semnele și simptomele tipice rinitei alergice, cu sau fără conjunctivită, includ congestie, strănut, rinoree apoasă, prurit nazal, ocular, lăcrimare și înroșirea ochilor. Într-o infecție acută de căi respiratorii superioare întâlnim adesea febră sau subfebrilități, odinofagie, cefalee – simptome care fac diferența”, a explicat dr. Roxana Sima.
Medicul mai precizează că manifestările alergice sunt strâns legate de sezon: „De obicei, simptomele care apar primăvara sunt atribuite expunerii la polenul arborilor, vara la graminee și mucegaiuri din exterior, iar toamna la buruieni și mucegaiuri de exterior.”
Ce se întâmplă dacă această alergie nu este tratată? Există riscul de evoluție spre astm?
„Rinita alergică, în special forma perenă, este un factor de risc independent, semnificativ pentru dezvoltarea astmului. De asemenea, afectarea nazală este un factor de risc important pentru agravarea astmului la pacienții care au concomitent rinita alergică și astm.”
De ce apar tot mai mulți pacienți afectați în ultimii ani? Avem o „epidemie” de ambrozie?
„Ambrozia (Ambrosia artemisiifolia) este o buruiană care crește în locuri neîngrijite – parcuri, marginea drumurilor – și eliberează un polen foarte fin. Polenul este eliberat la sfârșitul verii și începutul toamnei și este purtat de vânt pe distanțe mari. Verile călduroase și secetoase favorizează producția și răspândirea polenului, deci condițiile climatice actuale determină creșterea numărului pacienților afectați.”
Care sunt cele mai eficiente tratamente azi și ce rol are imunoterapia în ele?
„S-a demonstrat că antihistaminicele H1 orale reduc simptomele și semnele mediate de histamină, precum strănutul, pruritul, rinoreea și simptomele oculare, dar nu sunt la fel de eficiente în ameliorarea congestiei nazale.
Antihistaminicele H1 sunt disponibile și prin administrare intranazală. Decongestionantele nazale, deși ameliorează congestia, nu au efecte semnificative asupra altor simptome de rinită.
Corticosteroizii intranazali sunt cele mai puternice medicamente disponibile și s-a demonstrat că reduc semnificativ toate simptomele nazale de rinită alergică. Corticosteroizii sistemici sunt evitați din cauza efectelor adverse, însă sunt recomandați pacienților cu forme severe (inclusiv polipoză nazală).
În cazul imunoterapiei, principalele avantaje sunt eficiența mai bună și asigurarea unei toleranțe persistente după doi ani consecutivi de tratament. Aceasta trebuie luată în considerare într-o serie de scenarii clinice, inclusiv rinită alergică severă care nu răspunde la tratamentul obișnuit.
Tratamentul chirurgical are indicație când există un defect anatomic semnificativ.”
Ce poate face concret un pacient, zi de zi, ca să reducă expunerea la polen?
„În caz de alergie la polenul de ambrozie se recomandă evitarea expunerii la alergen – purtarea măștii, evitarea ieșirii afară în zilele cu vânt puternic și polen, evitarea expunerii la polen dimineața, deoarece în orele dimineții nivelul de polen este cel mai ridicat.
De asemenea, se recomandă utilizarea aparatelor de aer condiționat cu filtre HEPA.”
Purtatul măștii în aer liber este doar ajutor sau este un mit?
„Da, oferă ajutor. Acoperă nasul și gura, împiedicând contactul alergenului cu mucoasa.”
Alergia la ambrozie este o problemă reală și tot mai răspândită, cu impact semnificativ asupra calității vieții pacienților. Netratată, poate evolua spre astm sau complicații severe, însă diagnosticată și tratată la timp, poate fi ținută sub control.
