Din cuprinsul articolului
Durerea de umăr este una dintre cele mai frecvente probleme ortopedice, afectând milioane de persoane la nivel global. Deși mulți pacienți o asociază cu suprasolicitarea, artrita sau rupturile de tendoane, există o cauză mai puțin cunoscută, dar extrem de răspândită: tendinita calcificantă. Potrivit unui studiu realizat pe 1.200 de pacienți, aproape jumătate dintre cei care se prezintă cu dureri de umăr au de fapt depuneri de calciu la nivelul tendoanelor. Afecțiunea este de patru ori mai frecventă la femeile de peste 30 de ani, însă poate afecta și bărbații, în special pe cei care fac mișcări repetitive cu brațele.
Ce este tendinita calcificantă și de ce apare?
Tendinita calcificantă este o afecțiune dureroasă provocată de acumularea cristalelor de hidroxiapatită (fosfat de calciu) în tendoane. Cel mai des, aceste depuneri apar în coafa rotatorilor – grupul de mușchi și tendoane care stabilizează articulația umărului și permit mișcările brațului.
Deși cauzele nu sunt pe deplin înțelese, medicii vorbesc despre mai mulți factori de risc: predispoziția genetică, modificări anormale la nivel celular, diabetul, afecțiuni tiroidiene, traumatisme sau suprasolicitarea articulației prin mișcări repetitive.
„Depozitele apar adesea la nivelul tendonului supraspinos, dar pot afecta orice tendon din jurul umărului. Unele studii arată că organismul trimite celule pentru a repara leziunile tendonului, dar acest proces se complică și duce la calcificare”, explică dr. Cristina Bica, medic specialist ortopedie-traumatologie.
Simptomele tendinitei calcificante
Manifestările variază de la pacienți fără simptome evidente, la cazuri severe care limitează complet mișcarea brațului. Printre cele mai comune semne se numără:
- durere bruscă și intensă la nivelul umărului, care se poate resimți și pe timpul nopții, afectând somnul;
- rigiditate și limitarea mobilității;
- scăderea forței musculare;
- dificultăți în ridicarea brațului deasupra capului sau în efectuarea mișcărilor de rotație.
Cea mai dureroasă etapă este faza de resorbție a depozitelor de calciu, când acestea capătă o consistență pastoasă și exercită presiune asupra tendonului și bursei subacromiale.
Cum se pune diagnosticul?
Diagnosticul precoce este esențial pentru prevenirea complicațiilor. Medicul ortoped începe cu un examen clinic și verifică amplitudinea mișcărilor brațului. Investigațiile imagistice confirmă suspiciunea:
- Radiografia evidențiază depozitele mari de calciu;
- Ecografia detectează calcificările mici și ghidează injecțiile terapeutice;
- RMN-ul sau CT-ul sunt folosite în cazurile complicate, cu rupturi asociate ale coafei rotatorilor.
Opțiuni moderne de tratament
Majoritatea cazurilor de tendinită calcificantă răspund la tratamente nechirurgicale. Acestea includ:
- antiinflamatoare nesteroidiene și injecții cu corticosteroizi pentru reducerea durerii și inflamației;
- fizioterapie și exerciții specifice pentru recâștigarea mobilității;
- terapia cu unde de șoc extracorporeală – care fragmentează depozitele de calciu și accelerează resorbția;
- lavajul cu soluție salină – o procedură minim invazivă prin care calcificările sunt spălate sub ghidaj ecografic sau fluoroscopic.
„Intrăm cu două sau trei ace direct în calcificare și începem procesul de spălare. În 10-15 minute, depozitul este fragmentat și eliminat. Nu este o procedură nouă, dar, din păcate, în România încă se recurge mai des la chirurgie decât la metodele moderne minim invazive”, precizează dr. Cristian Bica, ortoped.
În aproximativ 10% din cazuri, când tratamentele conservatoare nu dau rezultate, este nevoie de intervenție chirurgicală. Aceasta poate fi artroscopică – cu incizii mici și recuperare rapidă – sau deschisă, în situații complexe.
De ce nu trebuie ignorată durerea de umăr
Lăsată netratată, tendinita calcificantă poate duce la complicații grave: rupturi ale coafei rotatorilor, „umăr înghețat” sau chiar incapacitatea de a mai folosi membrul afectat în activitățile zilnice. De aceea, medicii atrag atenția că durerea persistentă la nivelul umărului nu trebuie pusă pe seama oboselii sau a vârstei și ignorată.
Un diagnostic corect și un tratament personalizat pot reda mobilitatea și calitatea vieții pacienților.
