Din cuprinsul articolului
Criza bugetară prin care trece România începe să lase urme vizibile și în sistemul sanitar. Spitalele avertizează că riscă să rămână fără medicamente și tratamente de bază, din cauza datoriilor acumulate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate către furnizori. Ministerul Sănătății recunoaște gravitatea situației, dar promite soluții rapide, astfel încât pacienții să nu fie privați de terapiile vitale.
„Monitorizăm stocurile săptămânal”
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a explicat într-o declarație publică faptul că problema datoriilor este una structurală, acumulată în ani de zile, și că presiunea pe spitale și furnizori este reală. Totuși, oficialul a dat asigurări că autoritățile fac eforturi pentru a împiedica blocajele în aprovizionarea cu medicamente.
„În momentul de față nu există întreruperi grave de medicamente în unitățile sanitare. Sigur că monitorizăm săptămânal această situație și acolo unde există sau pot exista întreruperi sau presiuni financiare, încercăm să mediem și să ajustăm mecanismul financiar cât se poate de repede pentru a nu pune în pericol tratamentele pacienților”, a declarat ministrul.
Rogobete a precizat că datoriile istorice ale CNAS reprezintă principala cauză a actualelor tensiuni: „
Există datorii pe care Casa Națională de Asigurări de Sănătate le are nu doar de anul acesta, ci le trage după sine, an de an fiscal, de mai mulți ani. Aceste acumulări pun o presiune importantă pe furnizori. Obiectivul nostru este ca până în decembrie să nu mai existe datorii către furnizorii de servicii medicale și de medicamente.”
Ministrul recunoaște că, în prezent, autoritățile sunt forțate să „stingă incendii”, însă atrage atenția că adevărata problemă este una de fond.
„Ani la rând, aceste dificultăți s-au repetat ciclic, fără să fie luate măsuri concrete care să limiteze fenomenul. Lucrăm acum, împreună cu industria farmaceutică și cu Ministerul Finanțelor, pentru a găsi mecanisme financiare care să prevină reapariția acestor crize”, a explicat Rogobete.
Printre măsurile deja anunțate se numără suplimentarea bugetului pentru acțiunile prioritare din spitale, adică programele care finanțează direct tratamentele critice: pentru pacienții de la ATI, pentru infarct, accident vascular cerebral sau urgențe neonatale. „Vom continua suplimentările și în luna octombrie, pentru a evita lipsurile de medicamente și întreruperile de tratament în secțiile critice”, a adăugat ministrul.
Medicamente inovative: pacienții încă așteaptă
În timp ce autoritățile încearcă să stingă crizele de moment, pacienții bolnavi cronic se confruntă cu o altă problemă: accesul insuficient la tratamente inovative. Expertul în sănătate publică Nona Chiriac a atras atenția că România rămâne în urmă la introducerea medicamentelor moderne pe lista de compensate.
„Nu s-a terminat în 2025. Avem deja 180 de medicamente și indicații care așteaptă. Este o listă lungă, iar unele molecule au decizie de la Agenția Română a Medicamentului încă din 2022. Suntem în 2025 și pacienții încă nu au acces la ele. Este nevoie de mai multă flexibilitate bugetară și de actualizări periodice ale listelor, pentru ca tratamentele să ajungă la pacienți”, a explicat Chiriac la Medika TV.
Potrivit estimărilor, la finalul anului 2026, lista de medicamente inovative aflate în așteptare va depăși 270 de molecule, multe dintre ele fără alternativă terapeutică.
Fond de inovație după model european
Pentru a răspunde acestei presiuni, Ministerul Sănătății a anunțat două măsuri majore. Prima este introducerea a 35 de noi medicamente pe lista celor compensate, ceea ce va extinde gama de tratamente accesibile pacienților.
Cea de-a doua este crearea unui fond de inovație, după modelul unor state europene, în care industria farmaceutică va participa activ la finanțare. „În calculele noastre, putem acumula anul viitor în acest fond în jur de 1,5 – 2 miliarde de lei, care vor fi utilizați pentru tratamentele inovative și pentru plata acestor terapii, chiar dacă ele nu sunt încă în lista de compensate”, a precizat Alexandru Rogobete.
Experta Nona Chiriac subliniază că povara financiară nu trebuie transferată pe umerii bolnavilor.
„Pacienții nu sunt de vină că un medicament este o povară mai mare sau mai mică asupra bugetului. Soluțiile trebuie găsite la nivelul autorităților, pentru ca tratamentele inovative să fie disponibile celor care au nevoie de ele”, a spus aceasta.
Ea a adăugat că fiecare pas făcut pentru deblocarea accesului pacienților la medicamente noi „nu poate să fie decât de bun augur”. În opinia sa, „Ministerul Sănătății trebuie să continue acest proces pentru restul moleculelor, pentru că studiile și dovezile clinice arată clar că multe dintre ele sunt singura șansă pentru pacienți”.