Din cuprinsul articolului
O nouă grupă de sânge, numită „Gwada negativ”, a fost descoperită și, până acum, doar o singură persoană este cunoscută că o are. Află ce implică aceasta pentru medicina transfuzională, ce provocări ridică și ce ar putea însemna pentru viitorul cercetării în hematologie.
În lumea medicinei și cercetării hematologice, descoperirile care schimbă paradigme nu apar zilnic.
Cu toate acestea, recent a fost raportată o astfel de descoperire: o nouă grupă sanguină, „Gwada-negative”, identificată la o femeie din Guadeloupe. Până în prezent, niciun alt caz nu a fost confirmat.
Această revelație aduce întrebări fundamentale: cum a fost descoperită, ce mecanisme stau la bază, ce implicații are pentru transfuzie și cât de frecvent ar putea să apară în populații neinvestigate?
Cum a fost identificată grupa de sânge „Gwada negativ”
Cercetătorii în domeniul medicinei transfuzionale analizează constant proteinele, antigenii și diversitatea moleculară de pe suprafața celulelor roșii, pentru a clasifica grupele sanguine.
„Gwada negativ” a fost recunoscută prin observarea unui set de antigene la o pacientă care nu se încadra în sistemele existente, potrivit Nature.
O femeie de 68 de ani din Guadelupa este prima și, până acum, singura persoană din lume la care a fost identificată o grupă de sânge complet nouă. Grupa a fost numită „Gwada negativ”, după un nume local pentru insulele natale ale pacientei.
Cercetătorii care au făcut descoperirea și-au prezentat lucrarea în cadrul Congresului Societății Internaționale de Transfuzie de Sânge, care s-a încheiat pe 4 iunie la Milano. Echipa de cercetare a întâlnit-o pe femeie pentru prima dată în 2011, când aceasta locuia la Paris și urma să fie supusă unor teste de rutină înainte de o operație.
Testele nu au reușit însă să stabilească grupa ei de sânge și nici nu au identificat un donator compatibil. La acel moment, metodele de analiză disponibile nu erau suficient de avansate pentru a identifica cauza, iar cazul a rămas nerezolvat timp de opt ani.
În 2019, cercetătorii au reluat analiza sângelui folosind secvențiere genetică de înaltă performanță, o metodă care permite o examinare mai rapidă și mai detaliată a ADN-ului. A urmat o cercetare amănunțită de doi ani, timp în care echipa a secvențiat întregul genom al pacientei.
Pentru că este un caz singular în acest moment, caracterizarea biologică detaliată (structura antigenică, variațiile genetice responsabile, frecvența posibilă în populații locale etc.) va necesita studii ulterioare comparate cu genomuri și serologii diverse.
Implicații pentru medicina transfuzională și provocări
- Transfuzii și compatibilitate: Deoarece nu există alți donatori cunoscuți pentru grupa „Gwada-negative”, persoana în cauză nu poate primi sânge de la donatori standard, ceea ce generează un risc semnificativ în cazul operațiilor sau al situațiilor de urgență.
- Screening la populații: Poate că „Gwada-negative” există în alte regiuni sau populații, dar încă nedescoperită. E nevoie de screening extins, mai ales în regiuni genetice diverse sau izolate.
- Adaptare a protocoalelor: Banca de sânge și instituțiile medicale ar putea avea nevoie să includă teste suplimentare pentru a identifica antigene noi, iar protocoalele de testare trebuie să fie sensibile la posibile variații rare.
- Risc biologic și evolutiv: Este posibil ca această variantă să fie recentă, rară sau rezultatul unor mutații foarte locale. Studiile genetice pot indica originea și stabilitatea pe termen lung.
Ce urmează
Descoperirea unei astfel de grupe reprezintă doar începutul. Urmează să fie efectuate:
- studii genetice comparative între populații pentru a detecta dacă „Gwada negativ” apare și altădată
- studii serologice aprofundate pentru a descoperi structura antigenică și compatibilitatea la nivel molecular
- colaborări internaționale între laboratoare de imunhematologie pentru a raporta cazuri similare
- revizuiri ale bazelor de date ale grupelor sanguine recunoscute, pentru a include posibil variabilitatea necunoscută
Descoperirea grupei sanguine Gwada negativ, prezentă până acum la doar o persoană, incită la reevaluarea conceptelor clasice din hematologia transfuzională și la extinderea frontierelor cunoașterii genetice și imunologice.
Pe măsură ce cercetătorii investighează mai departe, este posibil să apară alte cazuri, iar medicina să fie nevoită să se adapteze la această nouă realitate.
