Din cuprinsul articolului
Peste o jumătate de milion de români au rămas fără calitatea de asigurat în sistemul de sănătate publică începând cu 1 septembrie 2025. Măsura, care vizează în special foștii coasigurați (persoane fără venituri aflate în întreținerea unui asigurat), a stârnit un val de îngrijorare.
Vasile Barbu, președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților (ANPP), trage un semnal de alarmă, avertizând că această schimbare majoră va avea consecințe dramatice asupra sănătății publice: „Nu vor mai merge la medic sau vor merge pe ultima sută de metri”.
Potrivit președintelui ANPP, excluderea din sistemul clasic de asigurări condamnă acești oameni să piardă șansa de prevenție și tratament adecvat.
„Fără protecția unei asigurări medicale, acești oameni sunt automat condamnați să piardă șansa de a se trata într-un mod adecvat,” a declarat Vasile Barbu, într-un interviu acordat Gândul.
Consecințele sunt clare:
- excludere din programele de prevenție: persoanele rămase fără asigurare vor evita controalele medicale regulate și screening-urile, amânând vizita la medic până când boala se complică.
- agravarea bolilor: pe termen lung, această amânare va duce la reducerea speranței de viață a pacienților și la complicații severe, crescând dramatic costurile de îngrijire ulterioară.
Blocarea UPU: Singura lor opțiune de acces la servicii medicale rămâne, de cele mai multe ori, Unitatea de Primiri Urgențe (UPU), indiferent de gravitatea afecțiunii. „Tendința este de a se mări numărul de pacienți care vor umple pe secțiile de primiri-urgențe,” a avertizat Barbu.
Soluția financiară: 2.430 de Lei pe an
Pentru a beneficia în continuare de serviciile de sănătate, foștii coasigurați trebuie să depună o declarație la ANAF și să achite suma de 2.430 de lei pe an.
Vasile Barbu subliniază însă că această cerință financiară este o limitare a unui drept fundamental. El invocă atât Constituția României (care definește statul ca fiind social și democratic), cât și Carta Europeană a Drepturilor Pacienților, care specifică clar că accesul la servicii medicale nu trebuie condiționat de bani, mai ales când este vorba de sănătatea esențială și dreptul la viață.
„Sunt servicii esențiale care țin de viața pacientului… și pot să reducă speranța de viață a persoanei. Și atunci statul trebuie să vină cu programe de sănătate publică,” a pledat președintele ANPP.
Critica majoră adusă de Asociația Pacienților vizează lipsa unui studiu de impact care să justifice oportunitatea acestei măsuri. Barbu reclamă că decizia a fost luată „fără o pregătire prealabilă” și fără a verifica dacă această soluție este viabilă, fiind percepută de mulți ca o „condamnare”.
Pe de altă parte, reprezentanții Guvernului, printre care Premierul Ilie Bolojan și purtătoarea de cuvânt Ioana Dogioiu, au apărat măsura, argumentând că fiecare cetățean care beneficiază de sistem trebuie să contribuie.
„Nu poți să ai pretenția ca sistemul să funcționeze bine și noi să dăm scutiri în cascadă. Eram una din țările europene în care aveam un fel de sistem… [în care] plătesc 6,3 milioane de contributori și să beneficieze 16,5 milioane,” a declarat Bolojan, subliniind nevoia de echilibru fiscal în CNAS.
