Din cuprinsul articolului
Cancerul pulmonar nu mai este doar boala fumătorilor. O cercetare șocantă, realizată de o echipă de specialiști români coordonată de medicul pneumolog Beatrice Mahler, publicată în prestigiosul jurnal Springer Nature, dezvăluie o corelație puternică între poluarea atmosferică și mortalitatea cauzată de această boală în România.
Studiul, bazat pe o analiză amplă a datelor colectate între 1999 și 2022, arată că expunerea la aerul toxic contribuie semnificativ la creșterea numărului de cazuri, inclusiv în rândul persoanelor nefumătoare.
Medicul pneumolog Beatrice Mahler a subliniat că, deși fumatul rămâne principalul factor de risc, impactul poluării nu poate fi ignorat:
„Deși fumatul este principalul factor cunoscut în apariția cancerului pulmonar, tot mai multe studii arată impactul important al poluării asupra acestei boli, ceea ce explică, cel puțin parțial, numărul crescut de cazuri de cancer pulmonar la nefumători.”
Cercetarea a stabilit o legătură statistică clară între decesele provocate de cancerul pulmonar și nivelul crescut de particule PM2.5 (particule fine care pătrund adânc în plămâni):
„În cazul deceselor cauzate de cancerul pulmonar, legătura cu nivelul crescut de PM2,5 este mai puternică (valoarea Cramer’s V = 0,239), ceea ce înseamnă că, statistic, aproximativ 24% dintre decese pot fi explicate, cel puțin parțial, prin poluarea aerului.”
Acest rezultat vine să confirme ipoteza că poluarea nu doar declanșează boala, dar și agravează evoluția ei, sporind riscul de deces.
Bărbații din mediul urban, grupul cu cel mai mare risc
Analiza datelor a evidențiat un grup demografic cu un risc semnificativ sporit în România:
„Analiza datelor din România, colectate între 1999 și 2022, arată că bărbații de peste 50 de ani din mediul urban au un risc mai mare de cancer pulmonar. 75% dintre decese au fost înregistrate tot în rândul acestora, ceea ce indică o diferență între sexe în ceea ce privește impactul bolii, probabil legată de faptul că bărbații fumează mai mult decât femeile.”
Studiul a identificat, de asemenea, două perioade distincte de creștere a incidenței cancerului pulmonar:
- Primul val (1999): A afectat în principal grupele de vârstă 60-69 de ani.
- Al doilea val (2010): A început la persoane mai tinere, cu vârste între 50-59 de ani, un fenomen ce ar putea indica efecte specifice acestei generații („efecte de cohortă”).
Pe lângă PM2.5, studiul a confirmat și legătura cu Radonul, gaz radioactiv natural și al doilea factor de risc după fumat:
„Radonul, un alt factor de risc cunoscut pentru cancerul pulmonar, are o legătură și în studiul nostru… valorile mari ale concentrațiilor de radon se găsesc mai ales în regiunile cu multe cazuri de cancer pulmonar.”
Medicul avertizează că efectele expunerii cronice la acești agenți toxici nu sunt imediate, ci acționează ca o „bombă cu ceas”:
„Expunerea continuă la acești agenți toxici din aerul pe care îl respirăm contribuie la apariția cancerului, dar efectele nu se văd imediat. Astfel, studiile arată că există o perioadă de timp, între 10 și 30 de ani, între momentul expunerii și apariția bolii.”
Conform autoarei, cercetarea ar trebui să devină un instrument esențial pentru factorii de decizie:
„Sperăm ca această cercetare să fie un instrument util pentru oamenii de știință și pentru cei care iau decizii, ajutând la identificarea zonelor cu risc ridicat și la crearea unor măsuri eficiente de prevenție și intervenție.”
