Din cuprinsul articolului
Când viața devine copleșitoare și emoțiile scapă de sub control, mulţi se întreabă unde să caute ajutor: la psihoterapeut sau la psihiatru? Din experiența mea, am observat că oamenii amână adesea să ceară sprijin tocmai pentru că nu știu cui să se adreseze. Din păcate, această ezitare întârzie accesul la ajutorul de care au nevoie, mai ales când emoțiile devin intense, gândurile copleșitoare şi viaţa devine un calvar.
Deşi ambii au ca scop sănătatatea mentală şi bunăstarea emoţională, pregătirea şi modalitatea de lucru este diferită.
Diferența dintre psiholog și psihiatru
Psihoterapeutul este de regulă un psiholog care, după terminarea facultăţii, a făcut o formare între 3-5 ani în psihoterapie, un fel de “rezidenţiat” pentru minte. Psihoterapeutul folosește tehnici, instrumente de lucru și exerciții pentru a te ajuta să-ţi înțelegi gândurile, emoțiile și comportamentele, să-ţi antrenezi mintea ca să lucreze în beneficul tău şi să înveţi să-ţi gestionezi emoţiile. Psihiatrul, în schimb, este medic și are specializare în psihiatrie, ceea ce îi permite să prescrie medicamente și să intervină atunci când simptomele devin prea intense sau dezechilibrante iar omul devine nefuncțional.
Aparent ai crede că psihoterapeutul și psihiatrul lucrează separat, dar, în realitate, se completează perfect. O să dau un exemplu concret. Dacă o persoană trece printr-un divorț și se simte copleșită de neputinţă, griji şi multă furie, psihoterapeutul o ajută să își gestioneze emoțiile, să își refacă încrederea în sine şi să meargă mai departe. Din experienţa mea de psihoterapeut, am văzut oameni care trecând prin diferite suferinţe cauzate de o despărţire dureroasă sau un divorţ, au înţeles că viaţa nu se termină aici. Au învăţat să se bucure de prezent, să nu rămână blocaţi în trecut sau să trăiască cu teamă în viitor. Au realizat că, deși au existat momente în care credeau că nu se vor ridica niciodată, au reușit. Și, prin asta, și-au oferit șansa să fie fericiți și să întâlnească oameni care îi apreciază la adevarata valoare.
Totuși, nu toate situațiile pot fi gestionate doar prin terapie. Uneori simptomele devin atât de puternice încât întârzierea cererii de ajutor le agravează. De exemplu, persoana nu mai poate dormi săptămâni sau luni întregi din cauza anxietății sau nu se poate da jos din pat din cauza unei depresii severe. În astfel de cazuri intervine psihiatrul, care prescrie medicamente pentru a stabiliza somnul și starea de spirit. Aceste tratamente sunt necesare pentru că, în această fază, ajută persoana să se stabilizeze, oferind un punct de plecare sigur pentru ca psihoterapia să fie ulterior eficientă.
Emoțiile te copleșesc și nu știi cui să ceri ajutor, cum te ajută psihiatrul sau psihologul
Problemă adevărată este alta. Mulți oameni vor să sară etape sau, din comoditate, apelează direct la medicamente. Ceea ce nu au înţeles este faptul că atâta timp cât iau medicamente se simt bine dar de îndată ce renunţă la ele, simptomele revin. Medicamentele acţionează chimic asupra creierului şi, pe termen lung, crează dependenţă. De aceea, în fazele acute, ele sunt recomandate pentru o perioadă scurtă, până ce persoana se echilibrează şi concomintent, inceape psihoterapia.
Scopul psihoterapiei este mai profund: să îţi schimbi stilul de viaţă, să înveţi să-ţi gestionezi emoţiile, să-ţi schimbi gândurile şi comportamentele şi să creezi noi reţele neuronale care să susţină aceste schimbări. Practic, vorbim de “o nouă hartă” a creierului, posibilă datorită proprietăţii de neuroplasticitate. Dar asta înseamnă timp, răbdare, energie. Cu adevărat, asta înseamnă vindecare. Orice aşteptare de schimbare într-un timp scurt este, biologic vorbind, o utopie pentru că creierul nu funcţionează instantaneu.
Tocmai de aceea, psihoterapia este un proces care durează: de la câteva luni până la ani, în funcție de ce vrem să atingem împreună.
Poate că te întrebi când merg oamenii la psiholog (vin oamenii în cabinetul meu). De obicei, ei ajung la mine când se simţ stresaţi, sunt copleșiți de griji, tristețe sau au probleme în relațiile de cuplu, trec prin atacuri de panică sau traume. Sau poate pur și simplu vor să iasă din starea de “pilot automat”, să se cunoască mai bine și să înveţe să se bucure de viaţa lor.
La psihiatru, ajung de regulă cei care se confruntă cu simptome mai severe şi afectează capacitatea de a funcţiona normal, cum ar fi depresia majoră cu risc suicidar, tulburările bipolare, schizofrenia, episoadele psihotice sau halucinațiile. Aceste situații necesită tratament medicamentos și monitorizare constantă, pentru că întreruperea tratamentului poate face ca persoană să devină nefuncțională în viața de zi cu zi. În acest caz, rolul psihiatrului este esenţial. Uneori, la psihiatru pot ajunge şi cei cu probleme mai puţin severe dar de regulă, sunt orientaţi către psihoterapeut. Am întâlnit colegi care au dublă specializare: sunt psihiatri şi psihoterapeuţi.
Colaborarea dintre psihoterapeut și psihiatru poate face o diferență uriașă în procesul de vindecare. Medicamentele oferă stabilitatea necesară, iar psihoterapia construiește fundamentul pe termen lung, astfel încât schimbările emoționale și comportamentale să fie durabile și autentice. Spre exemplu: o persoană cu depresie moderată sau severă. Are nevoie de pastile pentru a ţine boala sub control şi a nu avansa, inclusiv către gânduri suicidare; în acest caz psihoterapia nu este suficientă pentru că persoana nu are energie suficientă să susţină schimbarea din procesul terapeutic. Dacă va lua doar pastile, ea nu va înţelege cauzele emoţionale care întreţin starea sa şi nu învăţa să își gestioneze gândurile și comportamentele, rămânând într-un cerc vicios.
Pe scurt, psihiatrul este ca un medic care are grijă de echilibrul chimic al creierului, în timp ce psihoterapeutul este ca un antrenor mental şi emoţional care te sprijină să îți înțelegi emoțiile, să îți schimbi tiparele și să înveți să trăiești mai bine. Dacă cineva se confruntă cu stres, anxietate, dificultăți în relațiile de cuplu sau pur și simplu dorește să se cunoască mai bine, e recomandat să înceapă cu psihoterapeutul. Dacă simptomele sunt intense, persistente sau afectează viața de zi cu zi – cum ar fi lipsa somnului pe termen lung, ideile suicidare sau halucinațiile, bolile psihice – atunci este esențial să consulte psihiatrul.
Beatrice Enachescu este Psihoterapeut, Psiholog clinician și Facilitator de constelații familiale, cu o experiență vastă în dezvoltare personală. Membru al Colegiului Psihologilor din România și al Asociației de Hipnoterapie și Psihoterapie Cognitiv-Comportamentală are formări complexe în psihoterapie: Hipnoză clinică, Terapia cognitiv-comportamentală, Schema therapy, Terapia sistemică de cuplu și familie, EMDR, Formare in Constelații Familiale.