Din cuprinsul articolului
O pacientă cu cancer colorectal în stadiul IV a povestit, în cadrul unui eveniment despre screeningul cancerului colorectal, că a ignorat timp de șase luni alternanța constipație–diaree, punând-o pe seama stresului și alimentației. Colonoscopia i-a schimbat viața. Specialiștii reamintesc: screeningul de rutină de la 45 de ani poate preveni sau depista timpuriu boala.
Esențialul, pe scurt
-
Semne de alarmă frecvent trecute cu vederea: tranzit neregulat (constipație/diarree), sânge sau mucus în scaun, crampe, balonare, oboseală neexplicată, scădere în greutate, anemie.
-
Când faci colonoscopie: în absența riscului crescut, de la 45 de ani, chiar dacă te simți bine; mai devreme dacă ai simptome sau istoric familial.
-
De ce contează screeningul: polipii adenomatoși pot fi îndepărtați în timpul colonoscopiei, prevenind transformarea lor în cancer.
-
Nu amâna: simptomele persistente nu sunt „colon iritabil” până la proba contrarie. Programează investigația.
Mărturia care poate salva vieți
„În decembrie 2016 am fost diagnosticată cu cancer colorectal… am avut jumătate de an simptome, constipație alternată cu diaree, dar nu m-am gândit că poate fi atât de grav. Am dat vina pe alimentație și pe viața stresată, am zis că poate e colon iritabil. Într-o zi mi-a fost extrem de rău, un medic mi-a recomandat colonoscopia și atunci am depistat tumora… Cancerul a fost în stadiul 4”, a povestit pacienta, în cadrul unui eveniment despre screeningul cancerului de colon.
Ea a urmat intervenții chirurgicale și chimioterapie, inclusiv pentru metastaze hepatice. „În rest, viața mea decurge absolut normal, în afară de curele săptămânale de tratament”, a spus femeia, care menționează și istoricul familial (o mătușă cu cancer de colon).
De ce ajungem târziu la medic
Cancerul colorectal este adesea „tăcut” în stadiile timpurii. Când apar manifestări, ele pot mima tulburări funcționale (sindrom de intestin iritabil) sau „indigestii” banale, ceea ce favorizează autotratamentul și amânarea consultului. În plus, jenă sau teamă de colonoscopie întârzie diagnosticul.
Semne și simptome care trebuie investigate
-
Schimbări persistente ale tranzitului: constipație alternând cu diaree mai multe săptămâni
-
Sânge în scaun (vizibil sau depistat prin teste) și/sau mucus
-
Dureri/crampe abdominale, balonare care nu cedează
-
Senzația de golire incompletă după scaun
-
Oboseală marcată, respirație îngreunată (posibilă anemie)
-
Scădere neintenționată în greutate, apetit redus
Regula practică: dacă unul sau mai multe simptome digestive persistă peste 2–3 săptămâni, solicită consult gastroenterologic. Nu aștepta „să treacă de la sine”.
Screeningul previne, nu doar depistează
Colonoscopia este standardul de aur pentru depistarea și prevenția cancerului colorectal: identifică și îndepărtează polipii înainte să devină maligni.
-
Vârsta de start în populația generală: 45 de ani.
-
Intervalul uzual: la 10 ani dacă rezultatul este normal (medicul stabilește ritmul în funcție de polipi/istoric).
-
Mai devreme/mai des dacă: ai rude de gradul I cu cancer colorectal sau polipi avansați; ai boli inflamatorii intestinale; faci parte din grupuri cu risc crescut.
Alternative de triaj (pot orienta necesitatea colonoscopiei, dar nu o înlocuiesc):
-
Teste de hemoragii oculte în scaun (FIT) anuale
-
Teste ADN din scaun (unde sunt disponibile)
Rezultatul pozitiv → colonoscopie.
Factorii de risc: ce poți schimba și ce trebuie să cunoști
-
Istoric familial/genetic (non-modificabil): rude cu cancer colorectal sau polipi avansați, sindroame ereditare
-
Vârstă (non-modificabil): riscul crește după 45–50 de ani
-
Stil de viață (modificabil): alimentație săracă în fibre și bogată în carne procesată, sedentarism, obezitate, fumat, alcool
-
Afectări medicale: boli inflamatorii intestinale (colită ulcerativă, boala Crohn), diabet zaharat
Măsuri utile: mai multe legume, fructe, cereale integrale, leguminoase; limitarea cărnurilor procesate și a alcoolului; menținerea greutății; mișcare regulată; renunțare la fumat.
Cum te programezi eficient la colonoscopie (fără stres inutil)
-
Mergi la medicul de familie sau direct la gastroenterolog dacă ai simptome.
-
Notează-ți simptomele (de când au apărut, frecvență, aspectul scaunului, dureri).
-
Întreabă clar despre pregătirea pentru colonoscopie (diete, soluții de curățare, medicație curentă).
-
Discută despre sedare: majoritatea procedurilor se fac cu sedare/analgosedare pentru confort.
-
Stabilește din timp cine te însoțește în ziua procedurii.
Întrebări & răspunsuri (Q&A)
Cât de des întâlnit este cancerul de colon?
Este printre cele mai frecvente cancere în Europa și România. Incidența crește după 45–50 de ani, dar poate apărea și mai devreme, în special la persoanele cu risc crescut.
Dacă am „colon iritabil”, mai trebuie să fac colonoscopie?
Da, dacă apar semne de alarmă (sânge în scaun, anemie, scădere în greutate, durere persistentă, debut după 45 de ani) sau dacă simptomele se schimbă/persistă, medicul poate recomanda colonoscopie pentru excluderea leziunilor organice.
Testul de sânge ocult (FIT) e suficient?
Este un test de triaj util în programele de screening; un rezultat negativ nu exclude 100% leziuni. Rezultatul pozitiv impune colonoscopie.
Colonoscopia doare?
Procedura se face frecvent cu sedare, iar disconfortul este minim. Discută cu medicul despre opțiuni.
Dacă nu am simptome, de ce aș face colonoscopie?
Pentru că polipii și cancerul incipient pot fi asimptomatici. Screeningul la timp previne boala sau o depistează într-un stadiu curabil.
Am istoric familial. Când încep?
În general, cu 10 ani mai devreme decât vârsta la care a fost diagnosticată ruda cea mai tânără, sau chiar mai devreme pentru sindroame ereditare—conform recomandării specialistului.
Mesajul de final
Povestea de mai sus nu este o excepție—este un semnal de alarmă. Dacă tranzitul tău s-a schimbat și nu revine la normal, dacă observi sânge sau ai oboseală neexplicată, programează colonoscopia. Între teama de o investigație și riscul unui diagnostic tardiv, alege prevenția.
Un test la timp îți poate salva viața.
