Din cuprinsul articolului
Află cum felul în care scrii de mână poate dezvălui semne ale unor boli precum hipertensiune, schizofrenie, Alzheimer sau depresie. Descoperă ce indicii grafologii urmăresc și ce spun literele despre starea ta de sănătate.
Scrisul de mână, departe de a fi doar un simplu mod de comunicare, ascunde indicii surprinzătoare despre starea noastră de sănătate.
Ce boli îți poate trăda scrisul de mână
Diverse studii și practici grafologice susțin că variațiile neașteptate în modul în care scriem -forma literelor, presiunea, tremurul sau spațierea- ar putea semnala existența unor afecțiuni medicale. În acest articol explorăm câteva dintre acestea.
Hipertensiunea arterială- tremur și inconsistență în scris
Persoanele care suferă de presiune arterială ridicată au, adesea, un scris instabil, plin de variații neașteptate de mărime și tremur în conturul literelor. Tremurul mâinii, stările de neliniște și disconfortul fizic pot afecta cursivitatea și uniformitatea scrisului.
Schizofrenia și tulburările psihotice
Pacienții cu schizofrenie, în special cei care iau antipsihotice, pot avea dificultăți motorii care se reflectă în scrisul lor: litere greu de descifrat, forme distorsionate, o coordonare redusă între minte și mână.
Dislexia și dificultăți în structura scrisului
Cei cu dislexie tind să aibă un stil haotic în scriere, fără aliniamente precise, litere care se „rătăcesc” pe rând și confuzii între litere care au forme asemănătoare (de exemplu b/p, d/q).
Autism și sindrom Asperger
Scrisul persoanelor cu autism poate fi caracterizat de pauze frecvente, întreruperi și ezitări, reflectând dificultățile de coordonare motorie și de control fin al mișcărilor.
Parkinson și Alzheimer: tremor vs relaxare
- Potrivit unui studiu, în boala Parkinson, tremurul caracteristic, rigiditatea degetelor și lipsa fluenței motorii conduc la un scris extrem de mic, dens și înghesuit.
- În Alzheimer, lucrurile stau aproape la polul opus: pacientul poate produce un scris foarte larg, relaxat, cu spații mari între cuvinte și litere, indicând o „dezlegare” a controlului motor fin.
Depresia și starea emoțională din grafism
Grafologii spun că persoanele în depresie ar putea scrie cu o înclinare a literelor în jos, fără aliniere coerentă, iar lipsa de contrast și variațiile neglijente pot fi semnale ale stării psihice afectate. În schimb, un scris ușor înclinat spre dreapta poate sugera optimism sau echilibru emoțional.
Ce spun studiile și literatura de specialitate
- Deși multe studii folosesc tehnologii digitale (tablete grafice, senzor de presiune, captură cinematică) pentru a cuantifica variabile obiective (viteză, accelerație, presiune etc.), acestea se aplică în condiții controlate, nu neapărat la scrisul obișnuit pe hârtie.
- Grafologia clasică -interpretarea formei literelor, spațierii etc.- este considerată de mulți cercetători ca pseudostiință când este folosită pentru diagnostice medicale sau psihologice.
- Modificările în scris pot fi influențate de multiple factori: oboseală, cultura scrisului, educație, condiții motorii non-neurologice (ex. artrită), medicație etc.
- Corelația nu înseamnă cauzalitate- un scris “ciudat” nu este un diagnostic în sine, ci doar un indiciu care merită investigat în context clinic.
- Diverse studii celebrează acuratețea ridicată în clasificare (ex. 90 %+), dar sunt adesea pe seturi restrânse de date, în condiții ideale, și nu pe populații largi.
- Îmbinarea metodelor clasice (analiza vizuală) cu metode moderne (machine learning, modelare cinematică) este zona de frontieră și promițătoare.
Atenție!
Deși este tentant să credem că doar uitându-ne la scrisul unui om putem diagnostica boli, adevărul este că aceste corelații nu sunt definitive și nu înlocuiesc investigațiile medicale.
Grafologia poate oferi indicii, dar nu confirmări. Dacă observi modificări semnificative în scrisul tău sau al unui apropiat, cel mai indicat este să consulți un medic specialist.
