Din cuprinsul articolului
Un studiu publicat în revista Neurology arată o creștere alarmantă a problemelor cognitive în rândul adulților tineri. Rata dificultăților de memorie și concentrare aproape s-a dublat în SUA, mai ales în rândul celor sub 40 de ani.
Un fenomen îngrijorător se extinde rapid în rândul adulților tineri: problemele de memorie, concentrare și luare a deciziilor au crescut dramatic în ultimul deceniu. Un nou studiu amplu, publicat în Neurology, jurnalul medical al Academiei Americane de Neurologie, arată că rata dizabilităților cognitive la persoanele sub 40 de ani aproape s-a dublat, de la 5,1% la 9,7%.
Cercetătorii descriu fenomenul drept una dintre cele mai serioase probleme de sănătate emergente din societatea modernă.
„Problemele de memorie și gândire au devenit una dintre principalele probleme de sănătate raportate de adulții din SUA”, a declarat autorul studiului, Adam de Havenon, de la Yale School of Medicine.
Analiza a fost realizată de o echipă de la Școala de Medicină Yale, care a examinat peste 4,5 milioane de răspunsuri la sondaje colectate anual între 2013 și 2023.
Participanților li s-a adresat o singură întrebare:
„Din cauza unei condiții fizice, mentale sau emoționale, aveți dificultăți serioase de concentrare, de a vă aminti sau de a lua decizii?”
Un răspuns afirmativ a fost considerat un semn de dizabilitate cognitivă. Cercetătorii au exclus persoanele care au raportat depresie și au eliminat datele din anul 2020, pentru a evita distorsiunile generate de pandemia COVID-19.
Rezultatele arată o creștere generală de la 5,3% în 2013 la 7,4% în 2023, dar saltul cel mai accentuat apare în rândul tinerilor.
„Provocările legate de memorie și gândire au apărut ca o problemă de sănătate majoră raportată de adulții din SUA”, a explicat autorul principal, Adam de Havenon. „Studiul nostru arată că aceste dificultăți ar putea deveni mai răspândite, în special în rândul adulților mai tineri, și că factorii sociali și structurali joacă probabil un rol cheie.”
Cine sunt cei mai afectați
Creșterea dizabilităților cognitive nu este distribuită uniform. Veniturile și educația par să joace un rol decisiv.
Adulții care trăiesc cu mai puțin de 35.000 de dolari pe an au raportat cele mai mari rate, urcând de la 8,8% la 12,6%, în timp ce cei cu venituri peste 75.000 de dolari au avut o creștere mai mică, de la 1,8% la 3,9%.
Situația este similară și în funcție de nivelul de educație:
- persoanele fără diplomă de liceu au înregistrat o creștere de la 11,1% la 14,3%,
- absolvenții de facultate, de la 2,1% la 3,6%.
În plus, fenomenul a fost observat în toate grupurile etnice:
- americanii nativi și nativii din Alaska: de la 7,5% la 11,2% (cea mai mare prevalență);
- hispanicii: de la 6,8% la 9,9%;
- adulții de culoare: de la 7,3% la 8,2%;
- albi: de la 4,5% la 6,3%;
- asiatici: de la 3,9% la 4,8%.
„Aceste descoperiri sugerează că vedem cele mai mari creșteri ale problemelor de memorie și gândire în rândul persoanelor care se confruntă deja cu dezavantaje structurale”, a spus de Havenon. „Trebuie să înțelegem mai bine și să abordăm factorii sociali și economici subiacenți care ar putea alimenta această tendință.”
Adulții sub 40 de ani, în centrul furtunii cognitive
Cea mai mare creștere apare la persoanele sub 40 de ani – vârsta la care declinul cognitiv nu ar trebui, teoretic, să fie o problemă.
„Sunt necesare, de asemenea, mai multe cercetări pentru a înțelege ce anume determină creșterea mare a ratelor în rândul adulților mai tineri, având în vedere implicațiile potențiale pe termen lung pentru sănătate, productivitatea forței de muncă și sistemele de sănătate”, a explicat cercetătorul.
„Acest lucru ar putea reflecta schimbări reale în sănătatea creierului, o mai bună conștientizare și disponibilitatea de a raporta problemele sau alți factori sociali și de sănătate. Dar, indiferent de cauzele posibile, creșterea este reală – și este deosebit de pronunțată în rândul persoanelor sub 40 de ani.”
Ce ar putea explica această „ceață mentală”
Studiul nu a identificat cauze directe, dar cercetătorii sugerează o combinație de factori: stresul cronic, presiunea financiară, nesiguranța locativă, alimentația precară, lipsa somnului, poluarea, bolile netratate și efectele pe termen lung ale COVID-19.
Expunerea constantă la ecrane, notificări și rețele sociale ar putea, de asemenea, să scadă capacitatea de concentrare și memoria de lucru.
În plus, dificultățile de acces la servicii medicale agravează situația: probleme minore rămân netratate, transformându-se în tulburări cognitive persistente.
„Este posibil ca aceste date să reflecte nu doar boli neurologice, ci și epuizare, stres, depresie sau efecte ale infecțiilor cronice. Dar consecvența trendului în toate subgrupurile este greu de ignorat”, avertizează autorii.
Cercetătorii îndeamnă autoritățile să trateze aceste date ca pe un avertisment timpuriu.
Se recomandă integrarea screening-ului cognitiv în îngrijirea de rutină, extinderea accesului la terapie ocupațională și reabilitare cognitivă, precum și politici de sănătate publică orientate spre prevenție: aer mai curat, alimentație sănătoasă, combaterea fumatului și reducerea stresului profesional.
„Cu cât oferim mai repede sprijin persoanelor și remediem condițiile care încordează gândirea, cu atât mai mari sunt șansele să schimbăm această curbă în deceniul următor”, conchid autorii studiului.
Creșterea problemelor cognitive în rândul tinerilor arată că epoca digitală, stresul economic și dezechilibrele sociale încep să lase urme adânci asupra sănătății mentale.
„Studiul nostru arată că aceste dificultăți pot deveni din ce în ce mai răspândite, în special în rândul adulților mai tineri, și că factorii sociali și structurali joacă probabil un rol cheie”, a reiterat Adam de Havenon.
Ceea ce părea odinioară o problemă a vârstei înaintate devine acum un simptom al generației moderne. O generație hiperconectată, dar tot mai epuizată mental.
