Din cuprinsul articolului
Reacție oficială după acuzațiile șocante din raportul Consiliului Europei: conducerea Spitalului de Psihiatrie și pentru Măsuri de Siguranță Pădureni-Grajduri respinge vehement acuzațiile de tortură și rele tratamente aplicate pacienților. Raportul publicat de Comitetul pentru Prevenirea Torturii menționează cazuri de violență fizică, abuz verbal, supraaglomerare și condiții precare de cazare în mai multe spitale de psihiatrie din România.
Documentul întocmit de CPT, în urma unei vizite ad hoc efectuate în octombrie 2024, semnalează o serie de nereguli grave la Pădureni-Grajduri. Potrivit raportului, pacienți din ambele secții, bărbați și femei, au relatat cazuri repetate de violență fizică aplicată de personalul auxiliar.
Formele de abuz descrise includ pălmuiri, împingeri, răsucirea urechilor, smulgerea părului, lovituri cu pumnii și cu picioarele, dar și agresiuni cu obiecte, precum curele de contenție sau chei. În plus, CPT a documentat abuzuri verbale, de la înjurături și jigniri până la amenințări directe.
Raportul subliniază că pacienții cu dizabilități intelectuale au fost mai expuși acestor forme de maltratare, fiind considerați „victime vulnerabile”.
CPT arată că, în ciuda recomandărilor anterioare formulate în 2022, problemele sistemice nu au fost remediate. La momentul vizitei din 2024, spitalul găzduia 409 pacienți, deși are o capacitate oficială de 251 de locuri — o depășire de 163%.
Situația a fost calificată drept „supraaglomerare foarte gravă”, iar 78 dintre pacienți erau nevoiți să împartă paturile. În fața acestor constatări, CPT a emis o observație imediată către autoritățile române, solicitând măsuri urgente pentru asigurarea unui pat propriu fiecărui pacient.
De asemenea, construcția unui nou pavilion destinat cazării pacienților, deși anunțată, nu a fost încă demarată.
Conducerea spitalului: „Raportul nu reflectă realitatea actuală”
Managerul spitalului, Victor Idricianu, a transmis, pentru Ziarul de Iași, un punct de vedere oficial în care neagă existența oricăror abuzuri în prezent.
„Au fost cazuri în trecut și le-am tratat cu maximă seriozitate. Am desfăcut contracte de muncă, am sesizat organele competente și am instituit controale interne. Astfel de lucruri nu se mai întâmplă la noi”, a declarat acesta.
Idricianu susține că raportul se bazează pe declarațiile pacienților, care pot fi uneori distorsionate din cauza afecțiunilor psihice:
„Le-am spus să verifice înregistrările video. Majoritatea pacienților din spitalele de psihiatrie au predispoziții către ideea de persecuție, deci astfel de afirmații trebuie interpretate cu prudență.”
Conducerea spitalului recunoaște deficiențe structurale, dar respinge acuzațiile de tratamente inumane. Managerul afirmă că unitatea se confruntă cu subfinanțare cronică, lipsă de personal și presiune logistică, aspecte comune multor spitale de psihiatrie din țară:
„Personalul nostru este instruit, supravegheat și respectă toate standardele etice. Posturile sunt insuficiente, iar finanțarea este deficitară, dar aceste probleme țin de sistem, nu de comportamentul cadrelor medicale.”
Potrivit acestuia, spitalul a transmis deja un răspuns oficial către Ministerul Sănătății, urmând ca documentul să fie completat cu punctele de vedere ale asociațiilor din domeniul sănătății mintale.
Ce a observat Comitetul pentru Prevenirea Torturii
Delegația CPT notează însă, în raport, că anumite conduceri de spitale – inclusiv cea de la Pădureni-Grajduri – au tendința de a nega sau minimaliza cazurile de rele tratamente.
Raportul consemnează că plângerile pacienților sunt frecvent investigate superficial, iar explicațiile oficiale tind să pună sub semnul întrebării credibilitatea persoanelor internate, chiar și atunci când relatările sunt „coerente și repetate de multiple surse independente”.
Ministerul Sănătății urmează să transmită un punct de vedere oficial, după analizarea recomandărilor CPT. Documentul cere României măsuri urgente pentru combaterea abuzurilor, îmbunătățirea condițiilor de trai și reducerea supraaglomerării din spitalele psihiatrice.
De asemenea, Consiliul Europei solicită autorităților române să implementeze un mecanism eficient de monitorizare și raportare a relelor tratamente, care să funcționeze independent de conducerea unităților medicale
