Din cuprinsul articolului
Unii oameni trăiesc mai mult decât alții (datorită genelor), dar menținerea unui stil de viață sănătos este una dintre principalele modalități de a vă crește speranţa de viață. Experții spun că îmbătrânirea nu este un proces lent și uniform, așa cum s-a crezut decenii la rând.
Un studiu realizat de cercetători de la Stanford arată că organismul uman trece prin două „șocuri biologice” majore, la vârstele de 44 și 60 de ani, când schimbările moleculare se accelerează brusc.
Echipa de oameni de știință a urmărit peste 135.000 de markeri biologici la 108 persoane, pe parcursul mai multor ani. Studiul, condus de dr. Michael Snyder, șeful departamentului de genetică, a constatat că 81% dintre moleculele asociate îmbătrânirii au prezentat modele de schimbare non-liniare. În loc să evolueze constant, activitatea moleculară a trecut prin modificări rapide la două vârste bine definite: 44 și 60 de ani.
Cercetarea publicată în Nature Aging s-a bazat pe seturi de date ‘multi-omice’, incluzând date metabolomice, proteomice și ale microbiomului. Studiul a evidențiat modificări semnificative ale funcțiilor cardiovasculare, imunitare și metabolice în aceste intervale de vârstă. Printre acestea s-au numărat fluctuații ale metabolismului lipidelor, procesării alcoolului și cafelei, precum și markeri asociați bolilor cardiovasculare.
Dr. Xiaotao Shen, coautor al studiului, a observat o densitate ridicată de tranziții moleculare concentrate în jurul celor două praguri de vârstă. Acestea nu au apărut în intervalele de vârstă adiacente, sugerând existența unor perioade distincte de volatilitate biologică crescută, conform dailygalaxy.com.
Ce boli induc perturbările microbiomului?
Studiul a pus un accent deosebit pe microbiom, localizat în principal în tractul gastrointestinal. Modificările în compoziția microbiomului au fost puternic asociate cu ambele praguri de vârstă. Aceste schimbări sunt legate de procese fiziologice-cheie, inclusiv absorbția nutrienților, semnalizarea imunitară și producția de neurochimicale.
Cercetătorii au observat că diversitatea și abundența microbiană s-au modificat în paralel cu markerii moleculari sistemici. Această co-variere consolidează cercetările existente care sugerează că microbiomul joacă un rol în modularea procesului de îmbătrânire biologică. Perturbările echilibrului microbian au fost asociate anterior cu declinul cognitiv, afecțiuni inflamatorii și boli metabolice.
Comportamentul și biologia se intersectează la vârsta mijlocie
Cercetarea a abordat și posibilitatea ca tiparele de stil de viață să coincidă sau să declanșeze puncte biologice de inflexiune. Dr. Snyder a evidențiat tendințe comportamentale de vârstă mijlocie, precum creșterea consumului de alcool și stresul prelungit, ca potențiali factori care contribuie la perturbări metabolice. „Metabolismul alcoolului poate avea de suferit din cauza consumului crescut, care apare frecvent la vârsta mijlocie”, a declarat el într-un interviu anterior.
Deși aceste ipoteze sunt încă investigate, studii anterioare au asociat stresul pe termen lung și calitatea slabă a somnului cu deteriorarea funcțiilor cardiovasculare și imunitare. Datele studiului Stanford se aliniază temporal cu tranziții ale etapelor de viață, precum presiunea profesională maximă și schimbările în responsabilitățile familiale, care pot avea consecințe fiziologice.
Dacă vor fi validate prin studii suplimentare, aceste rezultate ar putea influența ghidurile clinice de screening și ar putea remodela modul în care este evaluat riscul de sănătate la vârsta mijlocie. Modelele actuale se bazează adesea pe vârsta cronologică drept indicator al riscului fiziologic. Cercetarea de la Stanford propune un cadru alternativ, ancorat în tranziții biologice asociate unor etape specifice ale vieții.
Inițiativele emergente de medicină de precizie ar putea include screening molecular la vârsta mijlocie pentru a prezice susceptibilitatea la boli cronice. Dezvoltarea farmaceutică s-ar putea orienta, de asemenea, către terapii care vizează mecanismele biologice ce se intensifică în jurul acestor puncte de inflexiune identificate.
