Din cuprinsul articolului
Tot mai mulți oameni descoperă întâmplător, la analizele de rutină, că au ficatul „încărcat cu grăsime”. Afecțiunea, cunoscută sub numele de boală hepatică steatozică metabolică (MASLD) sau, în forma sa avansată, steatohepatită metabolică (MASH), este astăzi una dintre cele mai frecvente cauze de boli cronice de ficat la nivel mondial. Iar primul semnal de alarmă, adesea trecut cu vederea, este oboseala persistentă.
Boala de ficat gras apare atunci când mai mult de 5% din greutatea ficatului este reprezentată de grăsime. Există două forme principale:
-
boala hepatică steatozică asociată consumului de alcool (ALD)
-
boala hepatică steatozică asociată disfuncției metabolice (MASLD), legată de obezitate, diabet de tip 2, colesterol crescut sau sedentarism.
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, prevalența globală a bolii hepatice metabolice a crescut de peste două ori în ultimele trei decenii. În Europa, se estimează că între 20% și 30% dintre adulți au deja semne de ficat gras. În România, datele Societății Române de Gastroenterologie arată o prevalență de aproximativ 25% în rândul populației adulte, în creștere în special la persoanele cu sindrom metabolic.
Simptome timpurii – de la oboseală la disconfort abdominal
În fazele incipiente, boala de ficat gras nu provoacă dureri sau semne evidente. Totuși, există câteva simptome subtile pe care medicii recomandă să nu le ignori:
-
oboseală cronică, chiar și după odihnă;
-
senzație de slăbiciune generală;
-
disconfort sau presiune în partea dreaptă superioară a abdomenului;
-
dificultate de concentrare;
-
hepatomegalie (ficat ușor mărit, observat la ecografie).
Dr. Robert Burakoff, gastroenterolog la Weill Cornell Medicine, explică într-o analiză publicată de Verywell Health că oboseala este una dintre cele mai frecvente manifestări, dar și cea mai nespecifică:
„Pacienții ajung adesea la consult doar pentru că se simt epuizați de luni întregi, fără motiv clar. Doar testele de sânge și ecografia abdominală pot confirma dacă ficatul este afectat.”
Cum evoluează boala dacă nu este tratată
În timp, acumularea de grăsime poate duce la inflamație hepatică și apoi la fibroză – proces prin care țesutul sănătos este înlocuit cu țesut cicatricial. Acest stadiu este cunoscut drept MASH (metabolic-associated steatohepatitis) și poate evolua către ciroză.
Simptomele care pot apărea în această fază includ:
-
mâncărimi persistente ale pielii,
-
balonare și senzație de greutate după mese,
-
scăderea apetitului,
-
tulburări de somn și schimbări de dispoziție,
-
îngălbenirea pielii și a ochilor (icter).
Un raport publicat în The Lancet Gastroenterology & Hepatology (2024) atrage atenția că peste 20% dintre pacienții cu ficat gras metabolic pot dezvolta fibroză avansată în 10 ani dacă nu fac modificări de stil de viață.
Când devine periculoasă: semnele cirozei și insuficienței hepatice
Ciroza hepatică apare atunci când inflamația și cicatrizarea sunt ireversibile. În acest stadiu, ficatul își pierde capacitatea de a filtra toxinele și de a produce proteine esențiale. Printre semnele de alarmă:
-
scădere bruscă în greutate;
-
nausee și vărsături;
-
retenție de lichide la nivelul picioarelor sau abdomenului (ascită);
-
tendință de sângerare ușoară;
-
tulburări de memorie sau confuzie.
În aceste cazuri, transplantul hepatic rămâne singura soluție terapeutică.
Copiii și adolescenții, tot mai afectați
Dacă înainte era o afecțiune a adulților, astăzi boala de ficat gras este diagnosticată tot mai des la tineri. Potrivit Centers for Disease Control and Prevention (CDC), până la 1 din 10 copii cu vârsta între 2 și 19 ani prezintă deja MASLD.
La copii, simptomele pot fi diferite:
-
oboseală inexplicabilă,
-
dureri abdominale vagi,
-
iritabilitate și dificultăți de concentrare,
-
pete maronii sau zone mai închise la culoare pe gât sau coate (semn al rezistenței la insulină).
Dr. Melissa Palmer, hepatolog american, avertizează că „ficatul gras pediatric este următoarea criză de sănătate metabolică, comparabilă cu epidemia de obezitate”.
Când să mergi la medic
Pentru că simptomele pot fi discrete, screeningul este esențial. Este recomandat să te adresezi medicului dacă ai:
-
oboseală sau slăbiciune persistentă,
-
durere surdă în partea dreaptă superioară a abdomenului,
-
creștere rapidă în greutate sau dificultăți de slăbire,
-
icter,
-
balonare sau umflarea picioarelor.
Persoanele cu diabet de tip 2, hipertensiune, colesterol crescut sau consum frecvent de alcool ar trebui să-și verifice ficatul anual prin analize de sânge (ALT, AST, GGT) și ecografie.
Cum poate fi prevenită sau inversată boala
Specialiștii subliniază că ficatul gras este reversibil dacă este depistat devreme. Recomandările-cheie:
-
scădere în greutate de cel puțin 7-10%,
-
reducerea consumului de zaharuri și grăsimi saturate,
-
evitarea băuturilor alcoolice,
-
mișcare regulată – cel puțin 150 de minute pe săptămână de activitate moderată,
-
control medical periodic.
Potrivit Asociației Americane pentru Studiul Ficatului (AASLD), chiar și o pierdere de 5% din greutatea corporală poate reduce semnificativ inflamația hepatică.
Oboseala constantă, pe care mulți o pun pe seama stresului sau a lipsei de somn, poate fi primul semn al unei boli hepatice silențioase. Detectată la timp, boala de ficat gras se poate opri și chiar inversa prin alimentație echilibrată și mișcare.
Dar ignorată, poate evolua lent către ciroză sau insuficiență hepatică — afecțiuni care, de multe ori, nu mai pot fi reparate.
