Sari la conținut

Medicamentele comune care pot afecta inima. Avertismentul unui cardiolog

suplimente
sursa foto: arhiva Doctorul Zilei
Medicamente care pot afecta inima

Cardiologul Aurelio Rojas avertizează că anumite medicamente de zi cu zi, antiinflamatoare, antibiotice sau omeprazol, dacă sunt folosite frecvent sau în doze mari, pot declanșa complicații cardiace precum infarct, aritmii sau insuficiență cardiacă.

Află care sunt acestea, de ce contează dozajul și ce alternative există.

Medicamentele comune care pot afecta inima. Avertismentul unui cardiolog

În mod surprinzător, multe dintre pilulele pe care le considerăm „obișnuite”, adesea cumpărate fără prescripție, pot crea probleme serioase inimii dacă sunt luate frecvent, pe termen lung sau la doze mari.

Cardiologul Aurelio Rojas atrage atenția asupra acestui fenomen periculos și explică ce clase de medicamente implică risc și cum putem să le utilizăm mai sigur, potrivit laopiniondemalaga.es.

Citeste si…

„În fiecare săptămână văd oameni cu probleme precum hipertensiune arterială, retenție de lichide sau aritmii. Și adesea, cauza nu este genetica, vârsta sau stresul: este vorba de medicamente foarte frecvente pe care le luăm fără să ne gândim la efectele lor pe termen lung.”

Aurelio Rojas a exemplificat trei categorii principale de medicamente care pot afecta inima, dacă nu sunt folosite cu precauție:

1. Anti-inflamatoare nonsteroidiene (AINS)

Medicamente precum ibuprofen, naproxen, ketoprofen și altele din grupul AINS pot „agrega plachetele sanguine” și pot contracta vasele de sânge, creând un risc sporit de infarct, accident vascular cerebral, insuficiență cardiacă sau afectare renală.

Citeste si…

Pentru persoanele cu factori de risc cardiovascular (hipertensiune, diabet, boli coronariene), utilizarea repetată a AINS este deosebit de periculoasă.

2. Antibiotice care pot afecta ritmul cardiac

Rojas menționează că antibiotice precum azitromicina și fluoroquinolonele pot altera conduita electrică a inimii, favorizând apariția aritmiilor.

Acest efect se produce prin prelungirea intervalului QT sau prin alte modificări ale repolarizării cardiace. elconfidencial.

3. Inhibitori de pompă de protoni (ex. omeprazol)

Deși mulți îi folosesc pentru reflux sau arsuri gastrice, utilizarea cronică a omeprazolului poate duce la deficite de magneziu, un mineral esențial pentru stabilitatea electrică a inimii. Scăderea nivelului de magneziu crește riscul de aritmii.

Citeste si…

Astfel, folosirea pe termen lung a acestui tip de medicament trebuie reevaluată și, dacă este necesar, monitorizată atent.

 

De ce contează dozajul, durata și contextul medical

Riscul asociat cu aceste medicamente crește cu doză, frecvență și durata de utilizare. De exemplu:

  • Un antiinflamator luat ocazional, la doză mică, are un risc mai mic decât administrarea frecventă pe luni sau ani.
  • În prezența bolilor cardiace sau factorilor de risc (hipertensiune, diabet, dislipidemie), organismul este mai vulnerabil.
  • Interacțiunile medicamentoase (ex. între un antibiotic și un alt tratament cardiac) pot amplifica pericolul.

Ce trebuie să faci: recomandări practice

  • Evită automedicația prelungită cu AINS și solicită sfatul medicului înainte de utilizare repetată.
  • Dacă ai prescris antibiotic, respectă strict doza și durata, și informează cardiologul dacă ai antecedente cardiace.
  • În loc de utilizare continuă a omeprazolului, discută cu medicul alternativa: tratament pe perioade mai scurte, suplimentare cu magneziu, ajustări alimentare.
  • Realizează controale cardiologice periodice: EKG, analize de magneziu, monitorizarea tensiunii arteriale, examen cardiac, mai ales dacă folosești astfel de medicamente regulat.
  • Fii atent la simptome precum palpitații, amețeală, dureri toracice, edeme sau dificultăți respiratorii — pot fi semnale de alarmă.

Chiar dacă multe dintre aceste medicamente sunt foarte răspândite și par inofensive, utilizarea lor fără control poate avea consecințe serioase asupra inimii.

Mesajul medicul cardiolog ne amintește că orice tratament trebuie evaluat în contextul individual, cu supraveghere medicală și conștientizare.

Citeste si…

Acest articol are un rol informativ și nu înlocuiește sfaturile medicului. Pentru orice decizie privind tratamentul, consultați un specialist.
Carmen Alecu
Alecu Carmen

Absolventă de Jurnalism. Am inceput sa lucrez in presa in 2000, la Abracadabra. A urmat Acasa Magazin. Dupa o pauza de cativa ani, am reinceput sa lucrez la EVZ. A urmat EvzMonden si InfoActual. La Doctorul Zilei lucrez din noiembrie 2020.

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Doctorul zilei whatsapp channel