Sari la conținut

Diabetul care nu are nimic de-a face cu zahărul: când setea devine boală

Sete excesivă
Sursa foto: arhiva Doctorul Zilei
De ce diabeticii se confruntă frecvent cu infecții urinare

Descoperî cum apare diabetul insipid, o formă rară de „diabet” care nu are legătură cu zahărul, ce rol joacă hormonul ADH, ce tipuri există și cum se tratează. 

Când auzi „diabet”, primul gând se îndreaptă spre controlul glicemiei, insulină și dietă strictă. Însă mai puțin cunoscut este diabetul insipid, o afecțiune complet diferită, în care problema nu stă în zahăr, ci în reglarea apei în corp.

Află ce este diabetul insipid, cum se diferențiază de diabetul zaharat (mellitus), ce rol joacă hormonul ADH (anti-diuretic), simptomele, riscurile și opțiunile de tratament.

Citeste si…

Ce este diabetul insipid și cum se deosebește de diabetul zaharat

Termenul „diabet” provine din grecescul „a trece prin”, referindu-se la cantitatea mare de urină produsă. Ambele forme (zaharat și insipid) au acest simptom comun poliurie (urinare frecventă în cantități mari), însă cauzele sunt fundamentale diferite.

Diabet mellitus (zaharat) vs diabet insipid

  • În diabetul zaharat, defectul implică insulina: fie nu este produsă suficient (tip 1), fie organismul nu o folosește eficient (tip 2). Pe fondul acestei disfuncții, excesul de glucoză intră în urină, „trăgând” apă cu el.
  • În diabetul insipid, glucoza nu este implicată. Problema este legată de un hormon numit arginină-vasopresină (AVP) sau hormon antidiuretic (ADH), esențial pentru echilibrul apei în organism. Când acest sistem nu funcționează, rinichii nu rețin apă și urina devine foarte diluată, potrivit scitechdaily.com.

Rolul hormonului ADH/AVP în echilibrul apei

Hormonul ADH este produs de hipotalamus, stocat și eliberat de hipofiză, și transmite semnalul către rinichi să reabsoarbă apă și să reducă volumul urinei.

Când corpul este deshidratat, ADH crește pentru a păstra apă; când este bine hidratat, nivelul scade și se elimină mai multă urină.

Citeste si…

Ce se întâmplă când sistemul e dereglat

  • Deficiență de ADH (central/neurogenă): glanda hipofiză sau hipotalamus nu produc sau nu eliberează suficient hormon; apare poliurie și sete persistentă.
  • Rezistență la ADH (nefrogenică): rinichii nu răspund la hormon, chiar dacă este prezent; se pierde capacitatea de a concentra urina.
  • Forme rare/mixte: de exemplu, diabet insipid dipsogenic în care centrul setei este dereglat, făcând persoana să bea excesiv, ceea ce suprimă ADH.

Tipuri, cauze și particularități ale diabetului insipid

Tipuri clasice

1. Central (AVP-deficiență)

  • Cauze: tumori cerebrale, traumatisme craniene, intervenții chirurgicale pe creier, infecții (ex. tuberculoză), cauze idiopatice (necunoscute).
  • Tratați prin administrarea de desmopresină (ADH sintetic) — în formele medii, acest tratament poate restabili controlul apei.

2. Nefrogenic (AVP-rezistență)

  • Cauze: predispoziție genetică, leziuni renale, dereglări electrolitice, medicamente (ex. litiu).
  • Tratament: dietă săracă în sare, ajustări ale medicamentelor, menținerea hidratării și uneori medicamente care sensibilizează rinichii la ADH.

3. Dipsogenic / polidipsie psihogenică

  • Defecțiune la nivelul centrului setei din hipotalamus, însemnând consum excesiv de apă, care suprimă ADH.
  • Poate apărea secundar unor boli psihice sau tumori cerebrale.

4. Forma gestațională

  • În sarcină, un enzima produs de placentă degradează ADH, ducând la simptome. De obicei, se remit după naștere.

Particularități notabile

  • Chiar dacă simptomele auscultative (sete, urinare frecventă) pot sugera diabet zaharat, în diabetul insipid nivelul glicemiei este normal.
  • Detectarea promptă e esențială: lipsa tratamentului poate duce la deshidratare cronică, dezechilibrul electroliților și riscuri neurologice.
  • Fiind o boală rară, este adesea subdiagnosticată sau confundată cu alte condiții.

Simptome, diagnostic și riscuri

Semne frecvente

  • Poliuire abundentă (cantități mari de urină diluată)
  • Sete intensă, consum de lichide în cantități mari
  • Tulburări de somn pe fondul urinării nocturne
  • Uscăciunea mucoaselor, oboseală, confuzie, insomnie
  • În forme severe: dezechilibrul sodiului, convulsii, comă (în caz de hiponatremie severă)

Cum se diagnostichează

  • Test de restricție de apă (monitorizarea restricției de lichide și răspunsul corpului)
  • Măsurarea nivelului ADH/AVP
  • Test de desmopresină (administrarea sa și observarea răspunsului renal)
  • Analize imagistice cerebrală, dacă există suspiciune de leziuni hipotalamo-hipofizare

Riscuri dacă nu se tratează

  • Deshidratare cronică
  • Tulburări electrolitice (în special hiponatremie)
  • Probleme neurologice (confuzie, convulsii)
  • Afectarea funcției renale pe termen lung

Tratament, gestionare și prevenție

Tratament specific

  • Desmopresina- analog sintetic al ADH, disponibil sub formă de tablete, spray nazal sau injecție, folosit în formele centrale.
  • În formele nefrogenice, desmopresina nu funcționează eficient; se utilizează medicamente alternative, modificări dietetice și gestionarea factorilor cauzatori.
  • În toate cazurile: supraveghere medicală constantă, control al aportului de lichide și al sodiului

Sfaturi de gestionare

  • Monitorizează aportul zilnic de lichide
  • Evită medicamente care pot agrava rezistența la ADH
  • Adoptă un stil de viață echilibrat, cu alimentație controlată și evitarea consumului excesiv de sare
  • Consultă periodic un endocrinolog sau nefrolog

Importanța diagnosticării timpurii

Cu cât boala este depistată mai curând, cu atât tratamentul poate preveni complicațiile grave. De asemenea, diferențierea de alte boli (ex. diabet zaharat) este vitală pentru alegerea terapiei corecte.

Diabetul insipid este o boală rară, dar cu impact sever dacă nu este recunoscută și tratată la timp. Nu are nicio legătură cu zahărul, ci cu hormonii care controlează echilibrul apei. Cineva care prezintă sete excesivă, poliurie și simptome asociate ar trebui să fie investigat pentru această posibilă afecțiune diferită.

Citeste si…

Tratamentul adecvat și supravegherea medicală pot transforma prognosticul și calitatea vieții pacienților.

Acest articol are un rol informativ și nu înlocuiește sfaturile medicului. Pentru orice decizie privind tratamentul, consultați un specialist.
Carmen Alecu
Alecu Carmen

Absolventă de Jurnalism. Am inceput sa lucrez in presa in 2000, la Abracadabra. A urmat Acasa Magazin. Dupa o pauza de cativa ani, am reinceput sa lucrez la EVZ. A urmat EvzMonden si InfoActual. La Doctorul Zilei lucrez din noiembrie 2020.

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Doctorul zilei whatsapp channel