Din cuprinsul articolului
Un studiu recent de la Harvard Medical School sugerează că persoanele care lucrează ca şoferi de taxi sau ambulanţă au un risc mai scăzut de a deceda din cauza Bolii Alzheimer, probabil datorită exercitării constante a orientării spaţiale şi navigaţiei mentale.
Află rezultatele, posibilele explicaţii şi limitările studiului.
Meserii care reduc drastic riscul de Alzheimer. Studiu Harvard
Un studiu Harvard arată o legătură între meseriile ce implică navigaţie complexă (cum ar fi şofer de taxi sau ambulanţă) şi un risc mai mic de deces asociat cu boala Alzheimer.
Deşi nu se confirmă o relaţie de cauzalitate directă, datele sunt interesante şi merită explorate în contextul sănătăţii cognitive, prevenţiei demenţei şi stilului de viaţă.
Cercetătorii de la Harvard au analizat date de mortalitate pentru aproape 9 milioane de persoane care au decedat în SUA între 2020-2022, acoperind 443 de ocupaţii, scrie euronews.com.
- În rândul şoferilor de taxi riscul de deces din cauza Alzheimer’s a fost de 1,03% comparativ cu 1,69% în populaţia generală. Şoferii de ambulanţă au avut 0,91%.
- Alte ocupaţii din domeniul transportului (autobuze, piloţi, căpitani) aveau rate mai mari (autobuze 1,65%, piloţi 2,34%).
Concluzia autorilor: „sarcinile frecvente de navigaţie şi procesare spaţială, cum le întâlnim la şoferii de taxi/ambulanţă, ar putea fi asociate cu o anumită protecţie faţă de boala Alzheimer”.
De ce ar putea exista această legătură
1. Antrenamentul hippocampului şi orientarea spaţială
Zona creierului numită hipocampul, implicată în memoria spaţială şi orientare, este una dintre primele afectate în Alzheimer. Meseriile care solicită orientare complexă (căutarea traseului, memorarea hărţii oraşului, adaptarea rapidă la schimbări) implică un nivel înalt de activitate a acestei zone.
Astfel, ipoteza este că acest tip de activitate susţinută ar putea oferi un efect protector sau de întârziere.
2. Stimularea cognitivă constantă
Deşi nu este demonstrat direct, stimularea cognitivă rămâne unul dintre factorii de protecţie menţionaţi în prevenţia demenţei. De exemplu, implicarea în activităţi intelectuale, sociale, navigaţie complexă poate contribui la „rezerva cognitivă”.
Studiul menţionează că aceştia ar putea fi motivele pentru care s-au observat aceste rate mai mici. euronews
3. Factori confuzivi şi selecţia ocupaţională
Autorii studiului subliniază însă că este posibil ca persoanele care aleg sau reuşesc să devină şoferi de taxi/ambulanţă să aibă deja aptitudini cognitive mai bune (orientare, navigaţie), ceea ce înseamnă că meseria nu e neapărat cauza protecţiei, ci un indicator.
De asemenea, vârsta medie la deces în acele ocupaţii a fost de 64-67 ani, adică mai devreme decât media pentru Alzheimer’s (după 65 de ani).
Limitările studiului
- Datele analizate privesc mortalitatea asociată Alzheimer, nu incidenţa bolii în sine. Un rezultat mai „ușor” de obţinut decât un diagnostic clinic complet.
- Nu s-au luat în calcul grădini genetice, scanări cerebrale, diferenţe detaliate între sexe (ex. puţine femei în aceste meserii) etc.
- Este o corelaţie, nu o cauzalitate demonstrată. Rezultatele ridică întrebări, dar nu dau răspunsuri definitive.
- Factori de mediu, stil de viaţă, alte condiţii medicale nu au fost complet controlaţi.
Cum poţi „simula” aceste beneficii în viaţa de zi cu zi
Nu înseamnă că să devii şofer de taxi sau ambulanţă va reduce garantat riscul de Alzheimer. Dar ideea esenţială este că antrenamentul cognitiv continuu, orientarea spaţială activă şi provocările mentale constante pot contribui la sănătatea creierului.
- Joacă jocuri sau aplicaţii de orientare, memorare a hărţilor, navigaţie fără GPS de fiecare dată.
- Implică-te în activităţi care solicită orientare spaţială: drumeţii, explorare urbană, ture cu bicicleta într-un loc nou.
- Menţine-ţi creierul activ: puzzle-uri, învăţarea unui traseu nou, schimbarea căii de navetă.
- Adoptă un stil de viaţă care susţine sănătatea creierului: alimentaţie echilibrată, somn bun, activitate fizică regulată, evitarea izolării sociale.
De reţinut
Orice strategie de prevenţie a demenţei trebuie să fie complementară, pentru că nu există „soluţii miraculoase”. Factori precum genetica, dieta, bolile cardiovasculare, educaţia sunt toţi implicaţi.
Studiul analizat aduce o perspectivă interesantă: meserii care implică navigaţie spaţială intensă apar asociate cu un risc mai mic de deces din cauza Alzheimer’s. Deşi nu putem concluziona că meseria este direct responsabilă, ideea că antrenarea creierului prin orientare spaţială poate juca un rol în prevenţie este valoroasă.
Mai multe cercetări sunt necesare. Până atunci, valorifică ideea majoră: implică-ţi constant capacităţile mentale, explorează lumea şi menţine-ţi creierul activ.
