Din cuprinsul articolului
O tânără mamă din Marea Britanie a fost diagnosticată cu cancer de col uterin în stadiul 2 după ce, timp de aproape doi ani, medicii i-au refuzat un test Babeș-Papanicolau pe motiv că era „prea tânără”. Deși Paige McCall, 23 de ani, se prezenta repetat la spital cu sângerări abundente și atrăgea atenția asupra istoricului familial de cancer, cererile i-au fost respinse de 14 ori.
Cazul, relatat de presa britanică, reaprinde discuția despre limitele de vârstă pentru screening și despre riscul ca diagnosticele să fie întârziate în rândul femeilor tinere — în condițiile în care cancerul de col uterin rămâne cel mai frecvent tip de cancer la femeile sub 35 de ani în Regatul Unit.
„Mi se spunea că sunt prea tânără și prea însărcinată. Dar ceva era clar în neregulă”
Primele simptome au apărut în 2023, când Paige era însărcinată pentru prima dată. „Umpleam un absorbant la trei ore. Credeam că pierd sarcina”, a povestit tânăra, care a mers de opt ori la Doncaster Royal Infirmary. De fiecare dată, medicii i-au spus că sângerarea este legată de sarcină, chiar dacă examinările arătau un col uterin „anormal”.
„De fiecare dată când o asistentă sau un medic îmi examinau colul, spuneau că este ceva anormal, dar că nu pot face nimic pentru că sunt însărcinată și am sub 25 de ani”, a relatat ea.
După naștere, simptomele au continuat, iar când a rămas din nou însărcinată, situația s-a repetat. Alți șase medici i-au refuzat testarea, în ciuda insistențelor ei și a istoricului familial semnificativ: una dintre rudele apropiate murise de cancer de col uterin.
Diagnosticul care putea fi mult mai grav dacă aștepta până la 25 de ani
În august 2025, în săptămâna 30 de sarcină, Paige a refuzat să plece din cabinet fără o trimitere pentru investigații suplimentare. A obținut în cele din urmă programarea pentru o biopsie, însă data stabilită de NHS era abia în decembrie.
Temându-se că va fi prea târziu, a plătit 460 de lire pentru o evaluare privată. Pe 31 octombrie a primit diagnosticul: cancer de col uterin în stadiul 2.
„Mi-au spus că dacă aș fi așteptat până la 25 de ani pentru primul test, aș fi putut ajunge la stadiul 4, ceea ce mi-ar fi dat o șansă de supraviețuire de doar cinci ani”, a spus tânăra.
Medicii i-au explicat că, dacă ar fi așteptat până în decembrie pentru biopsia programată prin sistemul public, boala ar fi putut progresa deja spre stadiul 3.
Tratamentul costă 30.000 de lire. Dacă boala revine, rămâne fără opțiuni financiare
Paige a ales să urmeze tratamentul în privat: îndepărtarea colului uterin și cinci săptămâni de chimioterapie zilnică. Costul total — 30.000 de lire.
A reușit deja să își congeleze 11 ovocite, în speranța unei viitoare sarcini prin FIV, dacă tratamentul reușește.
„Dacă boala revine — și există 60% șanse — nu am încă 30.000 de lire. Atunci ar trebui să aștept, iar asta e cumplit”, a spus ea.
De ce screeningul începe abia la 25 de ani în Marea Britanie
Autoritățile britanice susțin că testarea sub 25 de ani „face mai mult rău decât bine”, pentru că multe modificări celulare la adolescente se remit spontan.
Departamentul de Sănătate britanic a transmis că își menține recomandările, invocând și impactul vaccinării anti-HPV — boala devenind „foarte rară la femeile tinere”.
Totuși, cazul lui Paige arată limitele acestei abordări. Ea susține că screeningul ar trebui disponibil „cel puțin de la 16 ani” pentru femeile cu risc crescut: „Cred că testele ar trebui oferite când devii activă sexual. Dacă ai antecedente în familie, e obligatoriu să fie făcute mai devreme.”
Screening scăzut și în România: doar 17% dintre femei se testează
Deși situația din Marea Britanie a generat dezbateri ample, problema accesului la screening este acută și în România.
Conform datelor oficiale, programul național de screening cervical are una dintre cele mai mici rate de participare din UE — în jur de 17% dintre femeile eligibile ajung să facă testul gratuit.
În țările vestice, media depășește 70%.
Specialiștii români avertizează de ani de zile că:
-
cancerul de col uterin este al doilea cel mai frecvent cancer la femeile între 15 și 44 de ani în România
-
peste 1.700 de femei sunt diagnosticate anual
-
mai mult de jumătate ajung în stadii avansate
Testarea HPV rămâne cea mai eficientă metodă de depistare precoce, însă barrierele sunt similare: rușine, lipsă de timp, lipsa informării și dificultăți în accesarea serviciilor medicale.
Ce urmează pentru Paige și cum reacționează NHS
După diagnostic, tânăra mamă a lansat o petiție și o campanie de strângere de fonduri pentru a sprijini alte tinere care au nevoie de investigații private. „Vreau ca tinerele să își apere drepturile. Dacă nu aș fi insistat, aș fi fost din nou ignorată”, a spus ea.
Spitalul Doncaster and Bassetlaw, unde a fost refuzată în repetate rânduri, a anunțat că „va analiza cazul pentru a identifica eventualele greșeli”.
