Din cuprinsul articolului
Ministerul Sănătății a anunțat constituirea grupului de lucru pentru realizarea Strategiei Naționale de Îngrijiri Paliative și Îngrijire la Domiciliu, un document care urmează să transforme un domeniu considerat mult timp marginal și insuficient dezvoltat în România.
Potrivit ministrului Alexandru Rogobete, noua strategie va avea un plan de implementare clar, cu obiective măsurabile și termene concrete. „Modul în care îngrijim oamenii când sunt vulnerabili spune totul despre maturitatea unui sistem de sănătate. Prin acest efort comun, punem bazele unor servicii mai accesibile, mai umane și mai apropiate de realitatea pacienților”, a declarat ministrul.
O prioritizare întârziată: 4 milioane de români ar avea nevoie de îngrijiri paliative, dar doar 7.000 le primesc
Ultimele analize arată o discrepanță majoră între nevoile populației și serviciile existente. Conform Rezumatului Strategiei Naționale pentru Îngrijiri Paliative:
- aproximativ 4 milioane de persoane ar avea nevoie, la un moment dat în viață, de îngrijiri paliative;
- mai puțin de 7.000 beneficiază de astfel de servicii;
- din cele 32 de centre existente în 2010, 26 de județe nu aveau niciun furnizor;
- accesul este limitat, iar distribuția teritorială extrem de neuniformă.
Aceste date confirmă ceea ce ONG-urile semnalează de ani întregi: România are una dintre cele mai reduse acoperiri ale serviciilor paliative din Europa.
Potrivit definiției internaționale, îngrijirea paliativă este o abordare holistică ce urmărește:
- controlul durerii și al simptomelor severe
- suport psiho-emoțional pentru pacient și familie
- sprijin spiritual și social
- îngrijirea din ultimele ore de viață
- perioade de respiro pentru familie
Beneficiile sunt documentate: pacienții au un nivel mai bun de confort, anxietate mai redusă, calitate a vieții îmbunătățită și sunt evitate tratamentele invazive sau inutile. Totodată, sistemul de sănătate reduce costurile prin scăderea spitalizărilor repetate.
La nivel internațional, îngrijirile paliative sunt recunoscute ca specialitate medicală distinctă, iar standardele de calitate sunt bine definite.
Un demers comun al statului și societății civile
La întâlnirea convocată de ministrul Sănătății au participat:
- specialiști clinici din unități sanitare publice și private
- reprezentanți ai comisiilor de specialitate ale Ministerului Sănătății
- organizații neguvernamentale cu experiență în domeniul paliativ
- reprezentanți ai instituțiilor cu responsabilitate directă
- experți internaționali
Printre aceștia s-a numărat și Julie Ling, director executiv al Asociației Europene de Îngrijiri Paliative, una dintre cele mai respectate voci în domeniu la nivel european, care a oferit direcții strategice și modele de bune practici.
„Instituțiile statului și societatea civilă construiesc împreună, cu un obiectiv comun”, a subliniat Rogobete.
Ce ar trebui să schimbe noua strategie
Rezumatul strategiei anterioare evidențiază câteva direcții esențiale, care vor sta la baza actualizării documentului:
1. Extinderea serviciilor la nivel național
Obiectivul anterior viza acoperirea a 60% din teritoriu până în 2020, însă România este încă departe de acest punct. Noul plan urmărește extinderea serviciilor la nivel național, în special în județele complet descoperite.
2. Corectarea inegalităților geografice
Accesul trebuie să depășească barierele teritoriale, economice și culturale. Strategia prevede servicii accesibile pentru toți, indiferent de nivelul de venit sau distanța față de spital.
3. Standardizarea calității îngrijirii
Este necesară definirea unor standarde minime și crearea de modele de bună practică, astfel încât pacientul să primească același tip de îngrijire, indiferent unde se află.

4. Continuitate între servicii
Tranziția pacientului între spital și domiciliu sau între îngrijirea curativă și cea paliativă trebuie să fie fluidă, fără blocaje administrative.
5. Dezvoltarea resursei umane
Strategia recomandă programe educaționale atât pentru personalul medical, cât și pentru aparținători, pentru a crea o cultură a îngrijirii paliative la nivelul comunității.
6. Finanțare stabilă
În prezent, finanțarea serviciilor paliative depinde în mare parte de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, fie per zi de internare, fie per vizită la domiciliu. O strategie actualizată va trebui să includă modele sustenabile de finanțare.
Noua strategie prevede un plan operațional, cu indicatori de progres, astfel încât implementarea să poată fi monitorizată transparent. Accentul se va pune pe:
- dezvoltarea serviciilor la domiciliu
- creșterea numărului de centre specializate
- digitalizarea instrumentelor de monitorizare
- parteneriate cu ONG-urile care au acumulat expertiză timp de peste 30 de ani
- formarea continuă a echipelor multidisciplinare

