Din cuprinsul articolului
Placa arterială este una dintre cele mai periculoase probleme de sănătate moderne, pentru că se dezvoltă în tăcere, ani la rând, fără să provoace simptome. De cele mai multe ori, primele semne apar abia când o arteră este blocată, iar consecințele pot fi dramatice: infarct, accident vascular cerebral sau boală periferică severă. De aceea, înțelegerea mecanismului prin care se formează placa și a factorilor de risc este esențială pentru prevenție.
Ateroscleroza apare atunci când depozitele de grăsime – numite placă – se acumulează pe pereții arterelor. Arterele devin rigide, îngustate, iar fluxul sanguin către organe este redus. Placa este alcătuită din colesterol, grăsimi, calciu, proteine și reziduuri celulare, iar acumularea ei este favorizată de nivelul crescut al colesterolului LDL („colesterolul rău”), tensiunea arterială mare, glicemia ridicată, sedentarismul, alimentația nepotrivită și fumatul.
Chiar dacă colesterolul este o substanță esențială pentru organism, excesul de LDL pătrunde în pereții arteriali, unde declanșează un proces de inflamație. Globulele albe migrează în zonă pentru a „curăța” colesterolul, dar în loc să îl elimine, se transformă în celule spumoase care agravează leziunile. Placa devine instabilă și se acoperă cu un înveliș fibros. Dacă acest strat se rupe, se formează un cheag de sânge care poate bloca fluxul sanguin – mecanismul clasic al infarctului.
Procesul este influențat de stilul de viață, vârstă, moștenire genetică și de alte boli precum diabetul sau hipertensiunea. Dieta bogată în grăsimi saturate și trans, sedentarismul, excesul ponderal și fumatul accelerează acumularea de placă, iar lipsa controalelor medicale face ca problema să fie descoperită prea târziu.
Pe măsură ce înaintăm în vârstă, riscul de îngustare a arterelor crește, în special la bărbații peste 45 de ani și femeile după 55 de ani. Alte elemente care influențează direct riscul sunt tensiunea arterială ridicată, colesterolul total și LDL crescute, trigliceridele mari, rezistența la insulină și obezitatea abdominală. Fumatul este unul dintre cei mai agresivi factori, deoarece îngustează vasele de sânge, scade colesterolul HDL („bun”) și accelerează inflamația arterială.
Ereditatea joacă, de asemenea, un rol important. Dacă un membru al familiei a avut boală cardiacă precoce, riscul personal este semnificativ mai mare.
Simptomele apar târziu – semnale de alarmă
Ateroscleroza este o boală tăcută. În majoritatea cazurilor, nu există semne până când artera nu este suficient de obstrucționată încât să afecteze fluxul sanguin. Persoanele cu artere coronare îngustate pot resimți angină – durere în piept la efort. De asemenea, pot apărea dificultăți de respirație sau aritmii.
Dacă blocajul apare la nivelul arterelor carotide, simptomele pot semăna cu cele ale unui accident vascular: slăbiciune bruscă, confuzie, probleme de vorbire, tulburări de vedere sau dureri de cap intense. În astfel de situații, intervenția medicală rapidă este esențială.
Cum reducem riscul și cum încetinim formarea plăcii
Deși placa deja formată nu dispare complet, stilul de viață sănătos poate reduce progresia ei, poate stabiliza depozitele și poate preveni complicațiile. Medicii recomandă adoptarea unei diete bazate pe legume, fructe, cereale integrale, pește și grăsimi sănătoase – modelul tradițional mediteranean fiind unul dintre cele mai studiate și eficiente.
Renunțarea la fumat este cel mai important pas, deoarece tutunul accelerează ateroscleroza și crește riscul de infarct. Activitatea fizică regulată – minimum 150 de minute pe săptămână – contribuie la reducerea colesterolului LDL și la creșterea HDL, îmbunătățind totodată funcția vasculară.
Controlul glicemiei și al tensiunii arteriale este vital în special pentru persoanele cu diabet sau hipertensiune, două boli care multiplică riscul de ateroscleroză. Menținerea unei greutăți sănătoase și limitarea alimentelor ultraprocesate sunt, de asemenea, recomandări de bază.
Rolul medicamentelor în reducerea plăcii
Atunci când schimbările stilului de viață nu sunt suficiente, medicii pot recomanda tratament medicamentos. Statinele sunt cele mai utilizate medicamente pentru scăderea colesterolului LDL și pot stabiliza placa, reducând riscul de ruptură. Atorvastatina și rosuvastatina sunt cele mai comune opțiuni, iar în cazuri speciale se poate adăuga ezetimib, care împiedică absorbția colesterolului în intestin.
Tratamentul este personalizat în funcție de profilul de risc al fiecărei persoane, de istoricul medical și de valorile analizelor.
De ce sunt importante controalele regulate?
Pentru că ateroscleroza nu prezintă simptome la început, verificarea periodică a colesterolului și evaluarea riscului cardiovascular pot salva vieți. O analiză simplă poate detecta problemele din timp, înainte ca placa să provoace complicații grave.
