Din cuprinsul articolului
Consumul de spanac, pătrunjel, varză de Bruxelles, broccoli, rucola și salată verde poate provoca probleme de sănătate din cauza conținutului ridicat de vitamina K. Potrivit cardiologului Maria Koroleva, dozele mari ale acestui nutrient pot crește riscul de tromboză la oameni, mai ales în cazul persoanelor cu predispoziții cardiace sau care urmează tratamente anticoagulante.
Vitamina K – esențială toamna și modul corect de administrare
Medicii subliniază că, în perioada de toamnă, este important să menținem un aport echilibrat de vitamina K, dar și să fim atenți la interacțiunile alimentare. Koroleva recomandă ca persoanele în vârstă să limiteze consumul de suc de grepfrut, deoarece anumite substanțe din acesta reduc eficiența medicamentelor anticoagulante, punând sănătatea în pericol.
Beneficiile și riscurile vitaminei K
Vitamina K joacă un rol crucial în coagularea sângelui, facilitând „lipirea” trombocitelor și formarea cheagurilor, care acționează ca o barieră naturală împotriva pierderii de sânge. Dereglările acestui mecanism pot fi periculoase pentru viață. Descoperirea vitaminei K îi aparține savantului danez Henrik Dam, care în 1923 a observat că puii hrăniți cu alimente sărace în colesterol prezentau numeroase hemoragii musculare și tisulare, ceea ce a dus la identificarea substanței esențiale pentru coagularea sângelui.
Datorită acestui rol, vitamina K este frecvent recomandată în timpul sarcinii pentru prevenirea sângerărilor uterine. În plus, capacitatea vitaminei K de a crește rezistența la insulină o face utilă în alimentația persoanelor cu diabet. Proprietățile sale antiinflamatoare contribuie la prevenirea și ameliorarea artritei reumatoide și menținerea sănătății articulațiilor, fiind deosebit de importantă pentru vârstnici.
Forme farmaceutice și recomandări medicale

În cazurile de coagulare deficitară cauzate de hipovitaminoză sau deficit de vitamina K, aceasta poate fi administrată sub formă de picături, tablete sau injecții. Indicațiile includ prevenirea și tratamentul sângerărilor, precum și corectarea tulburărilor de coagulare de diverse origini.
Vitamina K contribuie, de asemenea, la sănătatea vaselor de sânge și a inimii, prevenind depunerea calciului pe pereții arteriali sau pe plăcile aterosclerotice. Astfel, reduce riscul bolilor cardiovasculare, al infarctului și al accidentului vascular cerebral. Un studiu observațional realizat în Olanda pe 564 de femei aflate în postmenopauză a arătat că aportul alimentar de menachinon, o formă a vitaminei K, este invers proporțional cu nivelul de calcifiere coronariană.
Rolul vitaminei K în sănătatea oaselor
Pe lângă coagulare, vitamina K este implicată în mineralizarea oaselor, facilitând fixarea calciului și menținând densitatea osoasă.
Efectele biologice esențiale ale vitaminei K
Vitamina K sprijină sănătatea organismului prin multiple mecanisme: întărește pereții vaselor de sânge, reducând riscul hemoragiilor, crește rezistența la efort și stimulează producția de energie, normalizează funcția gastrointestinală și musculară, previne formarea pietrelor la rinichi, are efect antiinflamator, stimulează secreția de insulină, susține sistemul imunitar și protejează celulele de stresul oxidativ.

