Din cuprinsul articolului
O echipă de cercetători de la Universitatea Stanford a descoperit că mai bine de 140 de medicamente obișnuite pot produce dezechilibre majore în microbiomul intestinal, forțând bacteriile să concureze pentru nutrienți. Această competiție artificială, declanșată de tratamente administrate frecvent, poate provoca un dezechilibru intestinal asociat cu inflamație și cu un risc crescut de cancer.
Medicamente obișnuite cu efecte neașteptate asupra bacteriilor din intestin
Cercetătorii au constatat că anumite medicamente ucid populații întregi de bacterii benefice, schimbând complet accesul la nutrienți și favorizând supraviețuirea tulpinilor rezistente. Printre aceste medicamente se află 51 de antibiotice, unele chimioterapice, tratamente antifungice, dar și medicamente antipsihotice utilizate în terapia tulburării bipolare și schizofreniei.
Pe măsură ce bacteriile vulnerabile sunt eliminate, zaharurile, aminoacizii și celelalte molecule pe care le consumau rămân în intestin, oferind hrană din abundență unor specii potențial periculoase, capabile să declanșeze inflamații cronice.
Cercetătorul principal, Dr. Handuo Shi, a explicat: „Cu alte cuvinte, medicamentele nu doar ucid bacteriile; ele rearanjează și ‘bufetul’ din intestin, iar această rearanjare determină ce bacterii câștigă.”
La rândul său, microbiologul Dr. KC Huang a adăugat: „Înțelegerea modului în care microbii concurează pentru hrană ne dezvăluie o mare parte din povestea pagubelor colaterale. Ne permite să prezicem cine va supraviețui, cine va dispărea și face ca haosul rezultat să pară mult mai logic. Cred că asta ne entuziasmează cel mai mult.”
Experimentul care a arătat cum 707 medicamente pot da peste cap ecosistemul intestinal
În cadrul studiului, o probă fecală umană a fost folosită pentru a coloniza un șoarece, iar apoi comunitatea microbiană a fost replicată într-un mediu controlat în laborator. Această comunitate conținea zeci de specii bacteriene care interacționau exact ca într-un intestin uman.
Ulterior, cercetătorii au expus comunitățile la 707 medicamente diferite, câte unul per experiment, toate la aceeași concentrație. Au analizat care comunități au supraviețuit, ce nutrienți au rămas după moartea anumitor specii și cum a fost afectată creșterea generală a microbiomului.
Un exemplu relevant privește două specii benefice de Bacteroides, care în tubul de laborator rezistau la medicamentul antifungic bifonazol dacă primeau o moleculă esențială de fier numită hem. În intestin, aceste bacterii nu își obțin hemul direct, ci depind de alte bacterii care îl produc. Antifungicul a ucis însă exact bacteriile care le furnizau hemul, lăsându-le fără hrană. Odată înfometate, aceste specii altfel rezistente au devenit vulnerabile, iar bacteriile dăunătoare au profitat de nutrienții rămași pentru a se multiplica rapid.
Dezechilibrele provocate de unele medicamente pot deveni permanente
În cazul celor 141 de medicamente care au distrus complet anumite comunități bacteriene, efectele au fost adesea ireversibile. Chiar și după întreruperea tratamentului, microbiomul nu s-a mai întors la starea inițială.
Această disbioză favorizează inflamația cronică, deteriorarea ADN-ului celulelor colonului și spargerea barierei mucoase intestinale, permițând toxinelor să pătrundă în țesuturi. În timp, aceste procese accelerează apariția și dezvoltarea tumorilor.
În plus, un microbiom dezechilibrat poate produce substanțe cancerigene, precum colibactina, generată de anumite tulpini de E. coli, care afectează ADN-ul și cresc riscul de cancer colorectal.
Cazurile de cancer colorectal la tineri cresc într-un ritm îngrijorător
Descoperirile apar într-un moment în care cancerul colorectal la persoanele sub 50 de ani crește rapid în SUA. Potrivit American Cancer Society, în rândul celor între 45 și 49 de ani, creșterea anuală a incidenței a saltat de la 1% înainte de 2019 la 12% pe an în perioada 2019–2022. În grupa de vârstă 20–29 de ani, cazurile cresc cu aproximativ 2,4% anual.
Cancerul colorectal este proiectat să devină cea mai frecventă formă de cancer la persoanele sub 50 de ani până în anul 2030.
Cazurile Marisei Peters, mamă a trei copii din California diagnosticată la 39 de ani cu cancer rectal în stadiul trei, sau cel al jucătorului de baseball Trey Mancini, diagnosticat la 28 de ani cu cancer de colon agresiv, ilustrează gravitatea tendinței.
Noi direcții: medicamente și diete personalizate pentru protejarea microbiomului
Studiul de la Stanford oferă cercetătorilor un instrument capabil să prezică impactul fiecărui medicament asupra microbiomului. Acest lucru deschide calea unor tratamente adaptate, care să includă diete personalizate, probiotice sau metode rapide de reconstrucție a microbiomului după administrarea unor medicamente agresive.
„Studiul nostru ne împinge să trecem de la ideea că medicamentele acționează asupra unui singur microb, la a le privi ca acționând asupra unui întreg ecosistem”, a spus Dr. Shi. „Dacă putem înțelege și modela răspunsul ecosistemului, am putea într-o zi să alegem medicamente și diete sau probiotice asociate nu doar pe baza eficienței terapeutice, ci și în funcție de modul în care păstrează sau promovează un microbiom sănătos.”
Rezultatele au fost publicate în revista Cell, potrivit DailyMail.
