Din cuprinsul articolului
Guvernul a făcut public miercuri proiectul de lege privind reformarea pensiilor de serviciu pentru judecători, procurori, magistrați-asistenți și personalul de specialitate juridică. Executivul transmite că „speră într-un proces de avizare rapid”, semnalând clar că așteaptă avizul Consiliului Superior al Magistraturii până pe 28 noiembrie, termenul-limită pentru jalonul din PNRR.
Documentul introduce schimbări majore în condițiile de pensionare. Magistrații vor putea ieși din activitate doar dacă au o vechime totală de cel puțin 35 de ani, dintre care minimum 25 de ani lucrați exclusiv în funcții din sistemul judiciar, iar restul de până la zece ani în alte domenii juridice. Vârsta standard de pensionare devine 65 de ani, în acord cu sistemul public de pensii.
Trecerea la noua vârstă de pensionare se va face treptat, într-o perioadă de tranziție de 15 ani, care începe la 1 ianuarie 2026 — calendar anunțat deja de premierul Ilie Bolojan.
Proiectul stabilește și modul de calcul al pensiei: 55% din media indemnizațiilor brute și a sporurilor din ultimele cinci ani de activitate. Este introdus și un plafon: pensia netă nu poate depăși 70% din venitul net din ultima lună de activitate. Măsura urmărește să apropie pensiile de serviciu de principiile sistemului contributiv și să răspundă cerințelor de sustenabilitate din PNRR.
Proiectul urmează să fie avizat de instituțiile competente, iar Guvernul mizează pe o procedură accelerată pentru ca jalonul european să fie îndeplinit la timp.
Lege-pensii-magistrati-semnat-de-MJ
Știre inițială
Guvernul își va angaja din nou răspunderea pe noul proiect de reformă a pensiilor magistraților, care prevede o reducere cu aproximativ 30% a pensiilor actuale, creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani și o perioadă de tranziție extinsă la 15 ani. Premierul Ilie Bolojan afirmă că există consens politic pentru adoptarea pachetului și solicită Consiliului Superior al Magistraturii să emită avizul mai rapid, astfel încât România să nu riște pierderea fondurilor europene din PNRR.
Prim-ministrul a explicat, într-un interviu la ProTV, că ultima discuție cu reprezentanții magistraților a avut loc la Palatul Cotroceni, la finalul săptămânii trecute. Principala modificare față de varianta pentru care Guvernul și-a angajat inițial răspunderea este introducerea unei perioade de tranziție de 15 ani, în care vârsta de pensionare va crește treptat până la 65 de ani.
În rest, premierul vorbește despre ajustări tehnice minore și subliniază necesitatea unui aviz rapid din partea CSM: „Vom cere Consiliului să emită un aviz într-un termen rezonabil, mai scurt de 30 de zile. În caz contrar, riscul de a pierde banii din PNRR este considerabil”, a declarat Ilie Bolojan.
De cealaltă parte, Claudiu Sandu, vicepreședintele CSM, spune că magistrații solicită în continuare un nivel al pensiei de 65% din brut, „la fel ca alte categorii de funcționari care beneficiază de pensie de serviciu”. Această variantă ar duce de fapt la o creștere, nu la o scădere a pensiilor actuale, motiv pentru care avizul CSM este de așteptat să fie negativ. Guvernul este însă obligat doar să ceară avizul și să aștepte până la 30 de zile, dar nu și să îl respecte.
Prima formă a legii a fost respinsă de Curtea Constituțională pentru un viciu procedural – Executivul nu a așteptat avizul CSM în termenul prevăzut. Noua variantă menține regula conform căreia pensia unui magistrat va reprezenta 70% din salariul net, înlocuind actualul calcul de 55% din brut, ceea ce echivalează cu o reducere medie de aproximativ 30% a pensiei nete. Inițial, Guvernul prevăzuse o perioadă de tranziție de 10 ani, dar aceasta a fost extinsă la 15 ani în urma discuțiilor cu sistemul judiciar.
