Din cuprinsul articolului
Când vine vorba de investiții în prevenție, România se află la coada Uniunii Europene. Potrivit datelor furnizate de Eurostat, statul alocă aproximativ 24 de euro pe locuitor pentru prevenirea îmbolnăvirilor.
I. Bolile cardiovasculare
Bolile aparatului circulator rămân principala cauză de boală gravă și moarte în România. Un infografic al Ministerului Sănătății, realizat pe baza datelor Institutului Național de Sănătate Publică, arată că în 2023 au existat 600,8 cazuri mortale prin boli cardiovasculare la 100.000 de locuitori, acestea situându-se pe primul loc în structura mortalității pe clase de boli.
În același document, specialiștii menționează că rata standardizată a mortalității prin boli cardiovasculare în România este de 2,5 ori mai mare decât media Uniunii Europene, iar incidența acestor afecțiuni depășește media UE.
Printre principalii factori de risc sunt fumatul zilnic, activitatea fizică insuficientă, supraponderalitatea și obezitatea, consumul excesiv de alcool și consumul redus de fructe și legume, factori care explică de ce aceste boli rămân pe primele locuri.
Medicii de familie intervievați într-un sondaj realizat de Ipsos România spun că, din 2020 până în prezent, au observat creșteri semnificative ale patologiilor de cardiologie, oncologie și sănătate mintală.
II. Cancerul, diagnosticat târziu, problema principală în România
Problema principală în oncologie nu este doar accesul la tratament, ci momentul în care pacientul ajunge la medic. Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC) avertizează că majoritatea cazurilor de cancer, inclusiv cancerul de sân, sunt depistate în stadii avansate, ceea ce reduce considerabil șansele de vindecare și face terapiile mai complexe și mai costisitoare.
Cancerul mamar. Neolife, un centru privat de oncologie din București, arată că în România cazurile de cancer de sân în stadiul 0 sunt „foarte puține, câteva zeci” pe an, în timp ce în Statele Unite sunt depistate anual peste 60.000 de astfel de cazuri foarte precoce, pe fondul programelor de screening consolidate în ultimele decenii.
III. Problemele de sănătate mintală
În zona sănătății mintale, discrepanța între nevoi și accesul la ajutor este evidentă. Un studiu realizat de rețeaua de sănătate Regina Maria arată că unul din doi români s-a confruntat cu o problemă de natură psiho-emoțională în 2022. Totuși, 89% nu au apelat niciodată la servicii de psihoterapie. Deși 44% dintre respondenți consideră că mersul la psiholog ar putea fi o soluție potrivită, doar o parte dintre cei care au simțit nevoia de sprijin au ajuns efectiv la un specialist.
Un raport UNICEF dedicat sănătății mintale a copiilor și adolescenților notează că simptomele sugestive pentru probleme de sănătate mintală sunt adesea subdiagnosticate și raportate insuficient. Serviciile medicale de rutină oferite de medicul de familie sau de medicul școlar pun un accent limitat pe evaluarea stării de bine psihologice, iar persoanele cu probleme de sănătate mintală sunt în continuare stigmatizate în societatea românească.
IV. Sănătatea orală
Sănătatea dentară este un alt capitol la care românii ajung târziu la specialist. Un reportaj Digi24, bazat pe cel mai recent studiu național despre sănătatea orală, arată că unul din trei români ajunge la stomatolog abia când are dureri, iar 37% nu au fost la dentist de mai bine de un an.
Un studiu realizat de MKOR Research la nivel național completează imaginea: aproape 4 din 10 români se încadrează în categoria „Reacționarilor”, adică ajung la stomatolog exclusiv atunci când apare o problemă punctuală sau o urgență, nu pentru controale de rutină. Tot studiul arată că 13% fie evită să meargă la medic chiar dacă au probleme, fie nu au fost deloc în ultimii doi ani.
În paralel, un rezumat al studiului național privind sănătatea orală, prezentat de Colegiul Medicilor Stomatologi, indică o prevalență ridicată a afecțiunilor dentare în România, deși multe dintre ele pot fi prevenite sau tratate în stadii incipiente.
Sursă: EVZ
