Din cuprinsul articolului
Un chirurg oncolog cu două decenii de practică spune că unele obiceiuri alimentare aparent banale pot influența direct riscul de cancer. Dr. Tarang Krishna, specialist cu 22 de ani de experiență în tratamentul pacienților oncologici, explică într-un podcast ce alimente ar trebui consumate mai des, ce ar fi bine să fie evitate și cum poate postul intermitent să sprijine mecanismele de reparare ale organismului.
Potrivit lui, dieta zilnică nu influențează doar greutatea sau nivelul de energie. Poate modifica, în timp, felul în care organismul răspunde la inflamație, modul în care sunt reparate celulele și capacitatea sistemului imunitar de a elimina celulele anormale.
Postul intermitent: ce se întâmplă în organism
Dr. Krishna spune că postul intermitent poate aduce beneficii reale pentru echilibrul celular. În orele fără aport alimentar, celulele intră într-o fază de economisire și reparație, în care procesele de curățare internă sunt accelerate.
„Când nu mănânci, celulele au timp să repare daunele acumulate”, explică medicul. Procesul îmbunătățește funcția sistemului imunitar și ajută organismul să elimine celulele deteriorate, ceea ce poate reduce riscul ca acestea să se transforme în celule canceroase.
El subliniază însă că nu orice persoană poate urma un program de post fără supraveghere. Pentru cei cu boli cronice, probleme metabolice sau pacienți aflați în tratament oncologic, astfel de modificări trebuie discutate cu medicul curant.
Atenție la dieta ketogenică: nu este un tratament pentru cancer
O parte importantă a discuției a vizat mitourile populare legate de dieta ketogenică. Dr. Krishna avertizează că există tentația de a vedea în keto o soluție universală, dar realitatea medicală este diferită.
„Mulți oameni cred că dieta ketogenică poate trata cancerul. Nu este adevărat”, spune specialistul. Corpul intră în starea ketogenică doar în anumite condiții, iar urmarea regimului fără evaluare metabolică sau genetică poate provoca mai mult rău decât bine.
El insistă asupra ideii de personalizare: doar analizele detaliate pot arăta dacă o dietă de acest tip este potrivită pentru un anumit pacient. În lipsa acestei evaluări, riscul de dezechilibre metabolice este ridicat.
Ce alimente pot proteja, ce alimente sunt riscante
Dr. Krishna recomandă câteva principii simple, bazate pe experiența clinică:
Alimente care ar trebui incluse mai des:
-
legume crude și gătite, în special cele bogate în fibre și antioxidanți;
-
fructe consumate în porții moderate;
-
leguminoase și cereale integrale;
-
pește, în special cel bogat în acizi grași omega-3;
-
condimente precum turmeric și ghimbir, cunoscute pentru efectele antiinflamatoare.
Alimente de limitat sau evitat:
-
zahărul adăugat și produsele procesate;
-
carnea procesată;
-
grăsimile hidrogenate;
-
alimentele prăjite și fast-food-ul.
Potrivit dr. Krishna, o alimentație axată pe alimente integrale, bogate în fibre și nutrienți, ajută organismul să mențină inflamația la nivel redus și susține un sistem imunitar eficient – două elemente esențiale în prevenția cancerului.
Ce poate face fiecare, fără regimuri extreme
Chirurgul spune că nu este nevoie de diete complicate sau de reguli drastice. Câteva gesturi simple, aplicate constant, pot conta:
-
mese regulate, cu cât mai puține produse procesate;
-
perioade scurte de post intermitent, dacă sunt sigure pentru persoana respectivă;
-
exercițiu fizic moderat;
-
hidratare adecvată;
-
renunțarea la „diete miraculoase”, foarte populare online, dar fără bază medicală.
„În prevenție, consecvența valorează mai mult decât regimurile extreme”, spune medicul.
Mesajul central
Dr. Krishna nu promite rețete care previn cancerul în mod absolut, dar insistă asupra unui adevăr confirmat de numeroase date: alimentația și stilul de viață pot reduce semnificativ riscul. Postul intermitent, atunci când este aplicat corect, poate sprijini mecanismele naturale de reparare. Dietele agresive, precum cea ketogenică, trebuie însă folosite cu măsură și doar în cazurile în care potențialul beneficiu este justificat medical.

