Din cuprinsul articolului
Un chirurg cardiovascular cu experiență avertizează că unele dintre cele mai consumate alimente și băuturi din viața de zi cu zi contribuie direct la degradarea sănătății inimii, chiar și atunci când sunt percepute drept opțiuni acceptabile sau „mai bune”. Medicul spune că eliminarea lor nu ține de perfecționism alimentar, ci de oprirea unor surse constante de inflamație, dezechilibru metabolic și stres cardiovascular.
Dr. Jeremy London, chirurg cardiovascular și toracic în statul american, afirmă că bolile de inimă rămân principala cauză de deces peste tot în lume și că tendința este în creștere, în pofida progreselor medicale. În acest context, el explică de ce a scos complet din alimentația sa patru categorii de produse pe care le consideră nocive prin consum repetat.
De ce vorbește un chirurg despre mâncare
Bolile cardiovasculare includ infarctul, accidentul vascular cerebral și boala coronariană și provoacă mai multe decese decât cancerul și demența la un loc. Proiecțiile autorităților de sănătate indică faptul că, în următoarele decenii, peste jumătate din populația adultă ar putea dezvolta o formă de boală cardiacă.
În acest context, Dr. London spune că prevenția nu începe în sala de operație, ci în alegerile zilnice. Mesajul său este direct. Dacă depui eforturi să mănânci mai bine, să faci mișcare și să îți controlezi stresul, nu are sens să menții în dietă produse care lucrează constant împotriva inimii.
Fast-foodul, „produs comestibil”, nu hrană
Primul lucru pe care chirurgul îl evită complet este fast-foodul. Motivul nu este doar conținutul caloric, ci natura acestor produse. El spune că multe dintre ele nu mai pot fi considerate alimente propriu-zise, ci combinații ultra-procesate de grăsimi saturate, zahăr, sare și aditivi.
Aceste produse sunt sărace în nutrienți reali și bogate în substanțe care favorizează inflamația, creșterea tensiunii arteriale și acumularea plăcilor de aterom. Consumul frecvent este asociat cu risc crescut de obezitate, diabet de tip 2 și boală coronariană, chiar și la persoane tinere.
Sucurile, inclusiv cele fără zahăr, o problemă ignorată
A doua categorie pe lista medicului este reprezentată de băuturile carbogazoase, indiferent dacă sunt îndulcite cu zahăr sau cu îndulcitori artificiali. Dr. London le descrie drept una dintre cele mai subestimate surse de risc cardiovascular.
O doză obișnuită de suc conține aproximativ 40 de grame de zahăr adăugat, aproape limita zilnică recomandată. Zahărul în exces crește tensiunea arterială, favorizează creșterea colesterolului LDL și contribuie la acumularea de grăsime corporală.
În cazul băuturilor „diet”, problema nu dispare. Deși nu conțin calorii, ele includ îndulcitori artificiali precum aspartamul sau sucraloza. Studii recente au asociat consumul regulat al acestor substanțe cu risc mai mare de accident vascular cerebral, tulburări de ritm cardiac și boală cardiovasculară. Mecanismele investigate includ inflamația cronică, modificări ale metabolismului și efecte asupra tensiunii arteriale.
Produsele lactate grase, posibil periculoase
Dr. London evită și produsele lactate bogate în grăsimi, în special laptele integral și brânzeturile grase. Argumentul său este legat de aportul crescut de grăsimi saturate, cunoscute pentru efectul de creștere a colesterolului.
Cercetările în acest domeniu nu sunt însă uniforme. Unele studii sugerează că lactatele fermentate, precum iaurtul, pot avea un efect neutru sau chiar protector. Alte analize au arătat că persoanele care consumă lactate integrale nu au neapărat un risc mai mare de boală cardiacă.
Chirurgul subliniază că, dincolo de statistici, este important contextul general al dietei. Pentru mulți oameni, lactatele grase se adaugă unui aport deja ridicat de grăsimi saturate, iar acest cumul devine problematic.
Alcoolul, un risc subestimat
Ultimul produs de pe lista medicului este alcoolul. Dr. London spune că, din punct de vedere biologic, alcoolul este toxic pentru celule, chiar și în cantități considerate moderate. Consumul regulat crește nivelul hormonilor de stres, accelerează ritmul cardiac și favorizează hipertensiunea.
Pe termen lung, alcoolul poate afecta direct mușchiul inimii, ducând la cardiomiopatie. Organizațiile internaționale de sănătate avertizează că nu există un nivel de consum complet sigur, iar alcoolul este clasificat drept carcinogen de grad maxim.
Declarațiile chirurgului sunt intenționat tranșante, dar ele se bazează pe un principiu simplu. Bolile cardiovasculare se dezvoltă lent, în ani, prin expuneri repetate. Nu un aliment consumat ocazional face diferența, ci obiceiurile zilnice.
Mesajul nu este despre interdicții absolute, ci despre reducerea surselor constante de agresiune metabolică. Apa, alimentele cât mai puțin procesate, legumele, fructele, proteinele de calitate și grăsimile nesaturate rămân elementele centrale ale unei diete care sprijină sănătatea inimii.
