Din cuprinsul articolului
Peste trei sferturi din populația lumii nu consumă suficienți acizi grași omega-3, un dezechilibru nutrițional asociat cu un risc mai mare de boli cardiovasculare, declin cognitiv și inflamație cronică, arată o analiză amplă publicată la finalul lui 2025. Cercetătorii avertizează că acest deficit este mult mai răspândit decât se credea și rămâne, în mare parte, nediagnosticat.
Datele provin dintr-un studiu publicat în Nutrition Research Reviews, realizat de specialiști de la University of East Anglia, University of Southampton și Holland & Barrett. Analiza a evaluat tiparele de consum de omega-3 în mai multe regiuni ale lumii și în diferite grupe de vârstă, comparându-le cu recomandările actuale ale autorităților de sănătate.
76% din populația globală nu atinge aportul recomandat
Concluzia este clară. Aproximativ 76% dintre oameni nu ating nivelul minim recomandat de doi acizi grași esențiali pentru sănătatea inimii: EPA (acid eicosapentaenoic) și DHA (acid docosahexaenoic). Pentru majoritatea adulților, aportul zilnic recomandat este de cel puțin 250 de miligrame de EPA și DHA combinate, un prag rar atins în alimentația obișnuită.
Cercetătorii au comparat datele de consum cu ghidurile internaționale și au constatat diferențe mari între regiuni, dar un numitor comun aproape universal: aport insuficient, inclusiv în țări cu acces larg la alimente variate.
De ce contează omega-3 pentru inimă
Specialiștii în cardiologie preventivă atrag atenția că lipsa omega-3 nu este o problemă minoră. Un aport scăzut este asociat cu trigliceride crescute, ritm cardiac neregulat, acumularea de plăci aterosclerotice și un risc mai mare de infarct sau moarte subită cardiacă.
„Nivelurile scăzute de omega-3 pot influența direct sănătatea cardiovasculară, dar și funcția cognitivă și inflamația sistemică”, explică dieteticienii specializați în prevenție cardiologică. Studiile anterioare au legat acest deficit și de o evoluție mai rapidă a declinului cognitiv, un risc crescut de boală Alzheimer și rate mai mari de depresie.
Omega-3 joacă un rol structural important și la nivelul ochilor, în special în retină, iar un aport insuficient poate contribui la probleme de vedere pe termen lung.
De unde ar trebui să provină omega-3
Cele mai bogate surse naturale de EPA și DHA rămân peștii grași. Somonul, macroul, sardinele, heringul, păstrăvul și anșoa sunt alimentele cu cel mai mare conținut de omega-3 cu biodisponibilitate ridicată.
Pentru multe persoane, consumul de pește de trei-patru ori pe săptămână ar fi suficient pentru a acoperi necesarul. În realitate, însă, acest lucru se întâmplă rar, fie din motive de preferințe alimentare, fie din cauza costurilor sau a accesului limitat.
În aceste situații, suplimentele pot fi o opțiune, dar specialiștii subliniază că dozajul nu ar trebui ales la întâmplare. Aportul optim depinde de istoricul medical, medicația asociată și nivelul inițial de omega-3 din organism.
Când suplimentele pot avea un rol clar
Există dovezi solide pentru anumite forme de omega-3 administrate în doze mari, dar în contexte bine definite. De exemplu, tratamentele pe bază de EPA pur, în doză de aproximativ 4 grame pe zi, au demonstrat reducerea evenimentelor cardiovasculare majore la pacienți cu risc crescut. Aceleași rezultate nu au fost observate constant în cazul suplimentelor care combină EPA și DHA în doze similare.
Din acest motiv, specialiștii recomandă ca suplimentarea să fie personalizată și, ideal, ghidată de analize.
Testul care arată dacă ai un deficit real
Una dintre cele mai fiabile metode de evaluare este indicele omega-3, un test de sânge care măsoară nivelul de EPA și DHA din membranele globulelor roșii. Valorile de aproximativ 8% sunt asociate cu un risc cardiovascular mai scăzut, în timp ce nivelurile sub 4% indică un deficit important.
Cunoașterea acestui indice poate ajuta la decizii mai precise privind dieta sau suplimentarea, evitând atât subdozarea, cât și administrarea inutilă.
Un dezechilibru ușor de ignorat, greu de corectat târziu
Autorii studiului atrag atenția că deficitul de omega-3 este un exemplu clasic de problemă nutrițională „tăcută”. Nu provoacă simptome imediate, dar influențează în timp riscul de boală cardiovasculară și declin neurologic.
În contextul în care bolile de inimă rămân principala cauză de mortalitate la nivel global, corectarea acestui deficit ar putea avea un impact real asupra sănătății publice. Pentru majoritatea oamenilor, primul pas rămâne simplu: evaluarea aportului real de omega-3 și o discuție informată cu medicul sau dieteticianul, înainte de a lua decizii pe cont propriu.
