Din cuprinsul articolului
Dr. Sinziana Istrate (47 de ani) este medic primar oftalmolog specializat în miopie dar și în tratamentului ochiului uscat și a afecțiunilor de suprafață oculară. Uneori, când timpul i-o permite, operează și o face la un nivel extrem de înalt. În mai putin de zece ani, a reușit să clădească trei clinici de oftalmologie și să aducă sănătate și o vedere clară multor zeci de pacienți.
Doamna doctor, să ne întoarcem în timp, la începutul carierei dvs. Spuneți-ne, care a fost momentul în care v-ați decis să deveniți medic?
Inițial eu voiam să devin arheolog, să descopar lumi vechi, am sfârșit insă prin a da la medicină pentru că mi s-a părut nobil să slujesc astfel oamenii. Apoi am realizat ca medicina e un fel de arheologie, cauți printre semne și simptome drumul către diagnosticul unei boli.
De ce ați ales această speclializare?
Patologia oftalmologică a fost în viața mea de mică, eu însămi fiind mioapă, părinții mei și bunicii având toți diverse probleme oculare. Cred că inițial am dorit să aflu răspunsuri la problemele lor, să îi ajut să vadă frumusețea acestei lumi, da, de asta am ales oftalmologia. Toate specialitățile medicale au ceva frumos în ele, dar eu cred că oftalmologia este nu doar elegantă, este vitală pentru fericirea unei ființe umane.
Aveți o afinitate pentru patologia ochiului uscat. Cum s-a născut ea? Știu că mereu găsiți cele mai neinvazive soluții pentru tratarea acestor patologi. Mai mult, a treia clinică este dedicată acestor afecțiuni.
Patologia ochiului uscat o urmăresc de mai bine de 10 ani când la primul meu congres de inovații am văzut sub formă de prototip aparatele cu care lucrez acum. Am înțeles de pe atunci semnalul de alarmă ridicat de specialiștii vremii privind aceasta boală a suprafeței oculare care deja ne “înghite” de la mic la mare. Și care din păcate, este încă slab diagnosticată și evident tratată în România.
Din ce știu, chalazionul rezistent la mendicație, se operează. Înțeleg că acum, se poate trata cu succes, neinvaziv, cu ajutorul IPL-ului și a anumitor măști – termoterapie. Ne puteți explica în ce constau aceste proceduri și ce beneficii concrete au?
Procedurile care se adresează chalazionului mai ales celor recurente se bazează pe fotobiomodulare și lumină intens pulsată ( IPL). Acestea au rolul de a produce o stimulare a plexurilor nervoase, o încălzire a țesuturilor si o creștere a metabolismului la nivelul mitocondriilor, reducând astfel inflamația. Un beneficiu secundar este dat de efect bactericid direct, asemenea unei doze foarte mari de antibiotic, care acționează atât pe bacterii cât si pe Demodex, de exemplu. Acesta este un parazit care se poate cantona la nivelul genelor și care, în timp, duce la apariția blefaritei sau mai grav, care poate determina și disfuncția de glande meibomius.
În ce consta îngrijirea oculară completă pe care o oferiți pacienților la noua clinică? Să le luăm pe rând. De exemplu, ce benficii are IPL-ul și căror patologii se adresează?
IPL ul este recomandat în disfuncția de glande meibomius, blefarite și chalazion. Beneficiile sunt reprezentate de caracterul noninvaziv, efectul rapid și de durată, scăderea numărului de picături utilizate, absența necesității chirurgiei.
Poate ajută această procedură și în cazul unor afecțiuni autoimune cu impact ocular, așa cum este Sindromul Sjogren, de exemplu?
Procedurile de tip IPL contribuie la modelarea și scăderea inflamației, “pornirea” prin mecanism neurogen a glandei meibomius și glandei lacrimale cu îmbunătățirea filmului lacrimal.
Citeste si…
Ne puteți spune ce este LM® LLLT și care sunt avantajele acestei terapii? Știu că această tehnologie se bazează pe principiul fotobiomodulării.
Terapie de tip lumină laser de joasă intensitate (fotobiomodulare) este folosită de multă vreme în dermatologie, reumatologie, recuperare medicală pentru proprietățile antiinflamatorii și de regenerare tisulară. Este aplicată în oftalmologie atât în patologia suprafeței oculare cât și în degenerescența maculară legată de vârstă. Avantajele indiscutabile sunt legate de timp scurtat de tratament, eficacitate și stabilitate în timp a filmului lacrimal.
Există o legătură între dintre glandele Meibomius și sindromul de ochi uscat? Și dacă da, cum puteți ajuta pacienții care sunt diagnosticați cu această afecțiune?
Boala de ochi uscat poate fi prezentă prin două mecanisme hiper-evaporarea lacrimilor datorită disfuncției glandelor meibomius sau hiposecretie lacrimală,
Forma mixtă în final ajunge să fie tot evaporativă, astfel încât în tratamentul ochiului uscat ajungem să necesite tratament inclusiv pentru aceste glande.
Ce ar trebuie să știe pacientul, care sunt principalele simptome resimțite și mai ales, cum se diagnostichează sindromul de ochi uscat?
Diagnosticul ochiului uscat de bazează pe simptomatologie la care se adaugă o serie de teste complexe care ajută la diferențierea formei de ochi uscat ( evaporativa, hiposecretoare sau mixtă), uneori fiind necesare analize de sânge, biopsii, etc.
Din păcate, simptomatologia ochiului uscat nu este una specifică, pacientul poate experimenta de la senzație de corp străin, la arsură, înțepături, dureri oculare, fluctuații ale vederii, mâncărimi, greutatea pleoapelor, ochi obosiți, fotofobie, roșeață oculară până la reacții paradoxale ca hiperlacrimarea reflexă.
Consultul oftalmologic trebuie efectuat anual, așa cum trebuie să ne facem și analize de sânge sau alte investigații de rutină? Sau cum este indicat?
Cred că este obligatoriu consultul oftalmologic complet, nu doar indicat. Fiindcă este adevărat că prevenția chiar e cheia, și este absurd ca în 2025 încă se mai orbește de cataractă. Și nu, nu e glumă, dar chiar aceasta este situația în țara noastră. Ar trebui să realizăm cu toții: cataracta este o problemă majoră de vedere, fiind principala cauză de orbire evitabilă în România, conform OMS. Și este o intervenție chirurgicală rapidă, neinvazivă și nedureroasă. Iar cataracta este doar un exemplu, însă sunt mult mai multe afecțiuni grave din sfera oftalmologică care ar putea fi prevenite prin controale regulate, anuale la vârsta adultă.
