Din cuprinsul articolului
Sezonul gripal din iarna 2025–2026 a început mai devreme și mai agresiv decât în alți ani, iar spitalele raportează deja un volum mare de pacienți cu febră, tuse și epuizare severă. În România, INSP a avertizat încă din decembrie că virusul gripal A(H3N2), subclada K, circulă intens și a confirmat prezența acestei subclade în țară, în contextul debutului sezonului gripal.
Europa se află în aceeași tendință. ECDC a confirmat că sezonul 2025–2026 a început mai devreme, tot pe fondul răspândirii accelerate a A(H3N2) subclada K și a cerut vaccinare fără întârziere în grupele eligibile.
În România, datele INSP arată o creștere abruptă a cazurilor de gripă clinică la final de decembrie și început de ianuarie, iar probele secvențiate au confirmat prezența subcladei K în cazurile AH3 analizate. Mediafax+1
În acest context, întrebarea cea mai importantă nu este „e gripă sau o răceală”, ci „ce fac acum ca să nu se agraveze și pe cine sun în primele 48 de ore”.
Mai jos sunt 6 lucruri care merită știute, explicate clar, de dr. Stephen Y. Liang, medic specialist în medicină de urgență în SUA.
1) Cum recunoști gripa H3N2 și de ce poate debuta brutal
Gripa, mai ales H3N2, are frecvent un debut brusc. Mulți pacienți descriu momentul exact când s-au „prăbușit”.
Simptome tipice la adulți
-
febră mare, cu frisoane
-
dureri musculare puternice
-
oboseală intensă
-
durere în gât
-
cefalee
La copii, tabloul poate include și simptome digestive, precum greață, vărsături sau diaree. La vârstnici, gripa poate fi atipică. Uneori nu apare febra, ci lipsa poftei de mâncare, amețeală, slăbiciune sau confuzie, potrivit CDC.
De ce tulpina H3N2 sperie medicii de urgență
H3N2 este asociată, istoric, cu sezoane mai grele, în special la persoane peste 65 de ani și la copiii mici, prin rate mai mari de spitalizare și risc mai mare de complicații pulmonare.
2) Gripa se poate complica rapid, mai ales în grupele vulnerabile
Cei mai expuși riscului de complicații sunt
-
persoanele peste 65 de ani
-
copiii foarte mici
-
gravidele
-
pacienții cu boli cronice, de la diabet la insuficiență cardiacă și boli pulmonare
-
persoanele imunodeprimate
Complicațiile pot apărea mai repede decât te-ai aștepta. Gripa poate provoca pneumonie virală sau poate deschide ușa pentru o pneumonie bacteriană secundară. În plus, poate destabiliza boli deja existente, de exemplu insuficiență cardiacă, astm, BPOC sau diabet.
În SUA, CDC raportează deja decese pediatrice asociate gripei în acest sezon, un indicator dur al severității valului.
3) Gripă, COVID-19, RSV sau răceală? Testele de acasă ajută, dar au limite
Pentru mulți pacienți, simptomele sunt greu de diferențiat. Tuse, febră, dureri în gât pot apărea în mai multe infecții respiratorii.
Testele rapide la domiciliu, inclusiv testele combinate gripă A și COVID-19, pot fi utile, mai ales pentru orientare. Totuși, rezultatele negative nu exclud boala. CDC avertizează că testele rapide pot da rezultate fals negative, mai ales în primele zile sau când încărcătura virală este mică. În practica clinică se consideră prudent ca persoanele cu risc mare să fie evaluate medical, chiar dacă testul de acasă iese negativ.
Regula practică
Dacă ai risc mare și ai simptome de gripă, nu aștepta „să mai vezi mâine”. Contactează medicul cât mai repede.
4) Vaccinul antigripal ajută și într-un sezon cu nepotrivire parțială
Apare frecvent întrebarea „mai are rost vaccinul dacă tulpina e schimbată”.
În SUA, CDC explică faptul că vaccinurile sunt formulate cu luni înainte de sezon și includ componente pentru A(H3N2), A(H1N1) și B. Pentru 2025–2026, vaccinurile sunt trivalente.
În Europa, analizele timpurii au arătat preocupări privind nepotrivirea parțială între tulpina dominantă și vaccin, dar și date care susțin protecția împotriva formelor care duc la prezentare medicală. Estimările din Anglia indică eficiență de aproximativ 70–75% la copii și adolescenți în prevenirea prezentărilor la spital, respectiv 30–40% la adulți, chiar în contextul subcladei K.
Important
Vaccinul nu promite „imunitate completă”, dar reduce semnificativ riscul de spitalizare și forme severe, mai ales la grupele vulnerabile.
5) Antiviralele pot face diferența dacă sunt începute repede, ideal în primele 48 de ore
Dacă ai gripă confirmată sau foarte probabilă, întrebarea majoră este dacă ai nevoie de tratament antiviral.
CDC subliniază că beneficiul maxim apare când antiviralele sunt administrate precoce, ideal în primele 48 de ore de la debut. În practică, pacienții cu risc mare de complicații sunt cei care ar trebui să discute cât mai repede cu medicul despre tratament.
Medicamentele frecvent utilizate includ oseltamivir (Tamiflu) și baloxavir (Xofluza). CDC arată că tratamentul nu trebuie amânat până la confirmarea de laborator atunci când suspiciunea clinică este puternică și pacientul este vulnerabil. În cazuri severe sau spitalizate, tratamentul poate fi util și dacă începe după 48 de ore.
Ce poți face acasă, corect
-
izolare reală, ca să nu îmbolnăvești familia
-
hidratare agresivă, apă și soluții cu electroliți
-
odihnă
-
antitermice și antiinflamatoare uzuale, la nevoie, conform prospectului
Aspirina este de evitat la copii și adolescenți cu infecții virale, din cauza riscului de sindrom Reye.
6) Când e cazul să mergi la medic și când trebuie urgență imediat
Majoritatea pacienților se recuperează acasă. Problema este că un procent mic se poate deteriora rapid, iar momentul contează.
Mergi la consult medical cât mai repede dacă
-
febra persistă peste 4–5 zile
-
simptomele încep să se amelioreze, apoi revin brusc cu febră mare și tuse mai rea (posibil pneumonie bacteriană secundară)
-
ai boli cronice și te simți mai rău decât la episoadele obișnuite
Mergi la urgență imediat dacă apare
-
dificultate de respirație, senzație de lipsă de aer
-
durere sau presiune persistentă în piept
-
confuzie bruscă, amețeală severă, stare de leșin
-
vărsături persistente cu semne de deshidratare
La copii, sunt considerate semnale de alarmă și cianoza (buze albăstrui), letargia marcată, iritabilitatea extremă, respirația grea sau febra cu erupție.
Încă două întrebări care apar în fiecare sezon
Cât timp ești contagios
Contagiozitatea poate începe cu aproximativ o zi înainte de simptome și rămâne ridicată în primele zile de boală. În general, adulții pot transmite 5–7 zile, iar copiii chiar mai mult.
Antibioticele ajută?
Nu. Gripa este virală. Antibioticele sunt utile doar dacă apare o complicație bacteriană confirmată sau foarte probabilă, precum pneumonie bacteriană sau sinuzită complicată.
Ce e diferit în iarna asta, inclusiv în România
ECDC descrie sezonul 2025–2026 ca fiind mai timpuriu și alimentat de subclada K a A(H3N2). În România, raportările INSP indică deja un volum mare de gripă clinică la început de ianuarie, iar analizele de laborator confirmă circulația subcladei K. Cu alte cuvinte, nu vorbim despre „o răceală de sezon”. Vorbim despre un val gripal cu potențial real de complicații, mai ales pentru cei vulnerabili.
