Din cuprinsul articolului
Premierul Ilie Bolojan a lansat un avertisment dur privind situația financiară a administrației publice locale din România, subliniind existența unor dezechilibre structurale care pun presiune constantă pe bugetul de stat și afectează autonomia autorităților locale.
Autoritățile locale, dependente de bugetul central
Potrivit premierului, România se află mult sub media Uniunii Europene în ceea ce privește autonomia financiară a administrațiilor locale. Ilie Bolojan a explicat că peste 83% din bugetele autorităților locale provin din transferuri de la bugetul central, comparativ cu o medie de aproximativ 51% la nivelul UE.
„Este un dezechilibru care pune presiune constantă pe bugetul central și limitează autonomia locală”, a afirmat Bolojan.
Veniturile obținute din taxe și impozite locale reprezintă doar 0,74% din PIB, mult sub media europeană de 3,68%. Situația este similară și în cazul taxelor pe proprietate, unde România înregistrează 0,55% din PIB, față de 1,85% la nivelul Uniunii Europene. Premierul a explicat că acest nivel scăzut este cauzat de baza fiscală limitată, de numeroasele exceptări existente și de dificultățile majore de colectare.
Cheltuielile de personal apasă bugetele locale
Un alt punct sensibil semnalat de șeful Guvernului îl reprezintă cheltuielile de personal din administrația locală. Ilie Bolojan a arătat că în România aceste cheltuieli depășesc de peste trei ori veniturile proprii ale autorităților locale, o situație radical diferită față de cea din alte state europene.
„În România, cheltuielile cu salariile autorităților locale sunt de peste trei ori mai mari decât veniturile proprii, în timp ce în UE aceste cheltuieli sunt acoperite din resursele locale”, a subliniat Bolojan.
Această realitate, avertizează premierul, contribuie direct la presiunea exercitată asupra bugetului central și limitează capacitatea statului de a susține alte domenii esențiale.
Investiții record, susținute din fonduri externe
În paralel cu aceste dezechilibre, România înregistrează cele mai mari investiții locale din Uniunea Europeană, aproape 3% din PIB, un nivel aproape dublu față de media europeană. Aceste investiții sunt realizate în principal prin programe naționale, precum Anghel Saligny, dar și prin fonduri europene, în condițiile în care resursele proprii ale autorităților locale sunt insuficiente.
Ilie Bolojan a atras atenția că municipiile reședință de județ și localitățile cu activitate economică solidă se află într-o situație financiară mai bună, în timp ce numeroase alte comunități locale se confruntă cu dezechilibre severe și dependență aproape totală de alocările de la centru.
Reforma administrației locale, o prioritate a Guvernului
Premierul a explicat că reforma administrației locale urmărește mai multe obiective esențiale: creșterea veniturilor proprii ale autorităților locale, reducerea cheltuielilor de personal în administrațiile supradimensionate, cofinanțarea investițiilor locale, descentralizarea competențelor și stimularea dezvoltării economice, precum și susținerea performanței în administrație.
„Scopul reformei este o administrație mai eficientă și mai orientată spre cetățeni, care să folosească resursele în mod responsabil și să dezvolte localitățile în mod echilibrat”, a concluzionat Ilie Bolojan.
Ministrul Economiei: deficitul nu este o invenție a actualului Guvern
În același context al presiunilor bugetare, ministrul Economiei, Irineu Darău, a declarat la Europa FM că reducerea deficitului bugetar la 7,7% nu reprezintă o moștenire favorabilă lăsată de PSD, ci rezultatul unor decizii dificile luate de actualul Executiv.
„Sunt în profund dezacord. Și datele arătau, datele reale, pe care le-am descoperit în guvernare, la fața locului, inclusiv premierul, inclusiv USR-ul, inclusiv PNL-ul, au arătat că deficitul, pe traiectoria pe care o lăsase domnul Ciolacu… ar fi depășit 10% în 2025. Slavă Domnului că nu a mai fost Ciolacu la cârmă la mijlocul lui 2025.”, a spus ministrul.
Irineu Darău a susținut că problemele legate de deficit sunt consecința unei politici fiscale iresponsabile din anii anteriori și că actualul Guvern nu mai putea evita măsuri de austeritate.
„Nu cred că se putea, sincer vă spun, pe acești parametri fiscali, mult mai bine în 2025. Bineînțeles că atunci când apeși pe frână, după ce vreo doi ani s-a apăsat doar pe accelerație și s-au consumat bani care nu existau și mai ales s-au contractat bani care nu existau, ai o problemă mare.”, a declarat ministrul.
Acesta a avertizat că ajustările bugetare sunt inevitabile, chiar dacă ele afectează temporar economia.
„Și bineînțeles că atunci când apeși pe frână, știți ca într-o mașină, pasagerul se ridică de pe scaun, se lovește de ceva, suferă economia și pentru că a trebuit apăsată frâna. Dar nu mai putem în România să cheltuim cu nemiluita bani care nu există.”, a concluzionat Irineu Darău, potrivit RTV.
