Din cuprinsul articolului
Uitare frecventă, „ceață” mentală, lipsă de energie, probleme de concentrare. Pentru mulți oameni, aceste simptome sunt puse pe seama stresului sau a oboselii. Medicii avertizează însă că, în spatele lor, se poate ascunde un deficit de vitamina B12 – o carență surprinzător de răspândită, cu impact direct asupra creierului.
Neurologii atrag atenția că deficitul de vitamina B12 este una dintre puținele cauze ale deteriorării cognitive care pot fi complet reversibile dacă sunt descoperite la timp.
„Deficitul de vitamina B12 este una dintre puținele cauze reversibile ale declinului cognitiv. Depistat precoce, poate preveni leziuni cerebrale permanente și poate restabili claritatea mentală”, explică dr. Majid Fotuhi, neurolog și profesor asociat la Johns Hopkins University.
Citeste si…
Potrivit datelor internaționale, aproximativ 6% dintre adulții sub 60 de ani și aproape 20% dintre cei peste 60 de ani au niveluri scăzute sau deficitare de B12. Specialiștii spun că situația este similară și în Europa, inclusiv în România, unde deficitul rămâne frecvent nediagnosticat.
De ce este vitamina B12 vitală pentru creier
Vitamina B12 joacă un rol esențial în funcționarea sistemului nervos. Ea participă la formarea mielinei, stratul protector al fibrelor nervoase, fără de care semnalele dintre celulele cerebrale circulă lent sau defectuos.
De asemenea, B12 este implicată în:
-
sinteza ADN-ului
-
producerea neurotransmițătorilor precum serotonina și dopamina
-
menținerea sănătății țesutului cerebral
-
metabolizarea homocisteinei, un aminoacid asociat cu stres oxidativ și risc crescut de declin cognitiv
Când nivelul vitaminei scade, crește concentrația de homocisteină, fenomen corelat cu afectarea vaselor de sânge și accelerarea proceselor neurodegenerative.
Pe termen lung, deficitul poate duce la confuzie, încetinirea gândirii, tulburări de echilibru și dificultăți de concentrare. Unele studii leagă nivelurile ridicate de homocisteină de boala Alzheimer și alte forme de demență.
Semnele subtile care pot indica un deficit
Simptomele nu apar brusc și sunt adesea confundate cu „înaintarea în vârstă” sau epuizarea cronică. Printre cele mai frecvente se numără:
-
oboseală persistentă și slăbiciune
-
amorțeli sau furnicături în mâini și picioare
-
palpitații
-
probleme de memorie
-
dificultăți de concentrare
-
tulburări de mers și echilibru
-
iritabilitate, apatie sau depresie
Important este că manifestările neurologice pot apărea chiar și în absența anemiei, avertizează dr. Brian Copeland, neurolog la University Medical Center New Orleans.
Valorile sub 200 pg/ml confirmă deficitul, însă medicii folosesc tot mai des și markerii metabolici – homocisteina și acidul metilmalonic – pentru o evaluare mai precisă.
Cine este cel mai expus
Vitamina B12 nu este produsă de organism și trebuie obținută din alimentație sau suplimente. Absorbția depinde de un factor special secretat de stomac, numit „factor intrinsec”.
Riscul de deficit crește la:
-
persoane peste 60 de ani
-
vegetarieni și vegani
-
pacienți cu boală celiacă, Crohn sau gastrită cronică
-
persoane cu anemie pernicioasă
-
cei care au trecut prin chirurgie gastrică sau bariatrică
-
consumatorii cronici de alcool
-
pacienții care iau metformin sau inhibitori de pompă de protoni pe termen lung
În România, medicii de familie și neurologii semnalează tot mai des cazuri de deficit de B12 la persoane aparent sănătoase, în special în rândul vârstnicilor și al celor care urmează diete restrictive.
De unde luăm vitamina B12
Principalele surse alimentare sunt:
-
peștele și fructele de mare
-
carnea
-
ouăle
-
lactatele
-
drojdia nutritivă
-
cerealele fortificate
Pentru cei cu deficit, dieta nu este întotdeauna suficientă. În aceste situații, tratamentul presupune suplimente orale sau injecții intramusculare, în funcție de gravitate.
„Testarea este cea mai sigură metodă de a afla dacă aportul alimentar este suficient. Suplimentele orale funcționează în majoritatea cazurilor, iar injecțiile sunt rezervate formelor severe”, explică dr. Joel Salinas, profesor asociat de neurologie la NYU Grossman School of Medicine.
De ce este important diagnosticul precoce
Tratată la timp, carența de B12 permite recuperarea completă a memoriei și funcțiilor cognitive. Netratată, poate duce la deteriorare neurologică permanentă și chiar demență.
„În formele grave, deficitul poate evolua către tulburări comportamentale și psihoză. De aceea, vitamina B12 trebuie verificată la orice pacient cu probleme de memorie fără cauză clară”, avertizează dr. Copeland.
Cum se testează vitamina B12 în România și cât costă
În România, nivelul vitaminei B12 poate fi verificat printr-o analiză simplă de sânge, disponibilă atât în sistemul public (cu trimitere de la medicul de familie sau specialist), cât și în laboratoarele private.
🔹 Denumirea analizei: Vitamina B12 serică
🔹 Preț orientativ în privat: între 60 și 120 de lei, în funcție de laborator (Synevo, Regina Maria, MedLife, Bioclinica, etc.)
Pentru cazurile în care valoarea este „la limită”, medicii pot recomanda investigații suplimentare:
-
Homocisteină
-
Acid metilmalonic (MMA) – mai rar disponibil, dar extrem de util
-
hemoleucogramă completă
Neurologii și medicii interniști subliniază că o valoare aflată în intervalul „normal inferior” nu exclude un deficit funcțional, mai ales dacă există simptome neurologice.
Nivel scăzut vs. deficit clinic: diferența care contează
Mulți pacienți primesc rezultatul „în limite normale” și sunt trimiși acasă, deși continuă să aibă ceață mentală, amețeli sau tulburări de memorie.
În practică medicală există trei situații distincte:
▪️ Nivel optim
peste 400 pg/ml – asociat cu funcționare neurologică normală
▪️ Nivel scăzut (subclinic)
200–400 pg/ml – pot apărea simptome cognitive, chiar dacă nu există anemie
▪️ Deficit clinic
sub 200 pg/ml – risc major de afectare neurologică și hematologică
Tot mai multe studii arată că simptomele cerebrale pot apărea chiar și la valori considerate „normale”, dar joase, motiv pentru care unii neurologi recomandă intervenția încă din zona 250–300 pg/ml, dacă pacientul este simptomatic.
Legătura dintre vitamina B12 și depresie
Vitamina B12 participă direct la sinteza serotoninei și dopaminei – neurotransmițători implicați în reglarea dispoziției.
Când nivelul scade:
-
crește riscul de depresie
-
apare apatia
-
scade motivația
-
se instalează iritabilitatea
-
pot apărea atacuri de panică sau anxietate
În cabinetele de neurologie și psihiatrie din România, tot mai mulți pacienți cu simptome depresive rezistente la tratament se dovedesc ulterior deficitari în B12.
Corectarea carenței duce uneori la ameliorare semnificativă fără modificarea medicației psihotrope.
Semnele timpurii pe care medicii români le văd frecvent
Medicii de familie și neurologii spun că primele manifestări sunt adesea ignorate:
-
„uit unde am pus lucrurile”
-
dificultăți de concentrare
-
amețeli ușoare
-
furnicături în degete
-
oboseală inexplicabilă
-
senzație de mers instabil
-
vedere ușor încețoșată
-
limbă roșie, lucioasă
-
paloare
Problema este că mulți pacienți ajung la investigații abia după luni sau ani, când deja apar tulburări de mers sau pierderi de memorie mai evidente.
Tratamentul: suplimente sau injecții?
Depinde de cauză.
🔹 Dacă deficitul este alimentar → suplimente orale
🔹 Dacă există probleme de absorbție → injecții intramusculare
În România se folosesc frecvent:
-
cianocobalamină
-
hidroxocobalamină
-
metilcobalamină
În formele severe, schema clasică presupune injecții zilnice sau săptămânale, apoi tratament de întreținere.
Important: nu se tratează „după ureche”. Suplimentarea masivă fără analize poate masca alte probleme (de exemplu deficit de folat sau boli hematologice).
De reținut
Vitamina B12 nu este un „detaliu” nutrițional.
Este un element central al sănătății cerebrale, iar deficitul ei poate imita:
-
depresie majoră
-
neuropatie
-
tulburări de echilibru
-
sindroame de oboseală cronică
Diferența este că, spre deosebire de multe boli neurologice, deficitul de B12 este tratabil – dar doar dacă este descoperit la timp.
Un simplu test de sânge poate preveni ani de suferință inutilă.
