Din cuprinsul articolului
Două virusuri care circulă în rândul animalelor – până acum privite ca fiind de mică importanță pentru oameni – atrag acum atenția specialiștilor în boli infecțioase.
Cercetătorii avertizează că atât influenza D, cât și un coronavirus canin adaptat prezintă semne că ar putea sări de la animale la oameni și să se răspândească mai larg în populația umană. Sursele principale ale acestor concluzii sunt o analiză a literaturii științifice publicată în revista Emerging Infectious Diseases și declarațiile experților participanți la studiu.
În acest moment nu există un focar la scară largă, iar riscul imediat pentru populație rămâne redus, dar specialiștii subliniază o problemă structurală: supravegherea acestor virusuri este insuficientă, ceea ce creează “zone moarte” în capacitatea de a detecta și a răspunde rapid unei posibile extinderi.
Două virusuri în vizor: influenza D și coronavirusul canin
Influenza D a fost descoperit în 2011 și afectează de ani de zile diverse specii de animale, în special bovine, porcine, păsări și căprioare. Virusul este implicat în boala respiratorie bovină, o problemă majoră în industria crescătorilor de bovine din Statele Unite, cu pierderi estimate la aproximativ 1 miliard de dolari pe an.
Studiile efectuate în rândul lucrătorilor din ferme arată că până la 97% dintre cei care lucrează cu bovine în Colorado și Florida au anticorpi specifici influenza D, ceea ce indică expunere umană la virus.
În mod îngrijorător, unele tulpini recente identificate în China au mutații care permit transmiterea de la om la om, un pas care, dacă se consolidează, ar putea deschide calea pentru un epidemie largă. „Dacă aceste virusuri dezvoltă capacitatea de a se transmite ușor între oameni, ele pot produce epidemii sau pandemii deoarece majoritatea oamenilor nu au imunitate împotriva lor,” spune profesorul John Lednicky, coautor al studiului și cercetător la Universitatea din Florida.
Un al doilea agent aflat în atenția oamenilor de știință este CCoV (canine coronavirus). În mod tradițional acest virus provoacă tulburări gastrointestinale la câini, dar în ultimii ani au apărut tulpini care afectează sistemul respirator. Cazuri umane au fost documentate în Malaezia, Thailanda, Vietnam și chiar Arkansas, unele asociate cu pneumonie. Pentru aceste variante, nu există încă teste de diagnostic de rutină, ceea ce înseamnă că multe infecții pot trece neobservate.
Ce riscuri există pentru oameni
În acest moment, influenza D și coronavirusul canin nu sunt considerate cauze de boli cauzând numeroase spitalizări sau decese în rândul populației generale. Cu toate acestea, semnele evolutive observate la aceste virusuri, combinate cu lacunele din sistemele de supraveghere, determină cercetătorii să traga un semnal de alarmă.
Un articol de sinteză al colaborării științifice, care include oameni de știință de la universitățile din Texas, Florida, Kentucky și Ohio State, subliniază că:
-
supravegherea actuală este insuficientă pentru a detecta evoluțiile rapide ale acestor virusuri;
-
lipsesc teste diagnostice standard și dispozitive de urmărire adaptate acestor agenți;
-
vaccinurile și contramăsurile specifice nu există în prezent.
Fără aceste instrumente, orice adaptare care ar face virusurile mai ușor transmisibile om-om rămâne dificil de interceptat rapid.
Ce pot învăța autoritățile din pandemia de COVID-19
Pandemia de COVID-19 a arătat fragilitățile sistemelor de sănătate bazate pe supraveghere insuficientă a zoonozelor – bolile care trec de la animale la oameni. Influenza D și coronavirusul canin nu sunt primele virusuri zoonotice care devin o preocupare de sănătate publică, dar sunt exemple clare ale faptului că monitorizarea trebuie să fie atât proactivă, cât și adaptată la schimbările genetice ale agenților patogeni.
Pe de altă parte, comunitatea științifică subliniază că alte virusuri – precum virusul Nipah sau tulpini noi de gripă aviară – rămân zone de interes crescut în supravegherea bolilor emergente, deși riscul lor imediat pentru populațiile umane rămâne scăzut potrivit Organizației Mondiale a Sănătății.
Ultimul pas: pregătire și investiție în supraveghere
Concluzia cercetătorilor este fermă: infrastructura actuală de supraveghere a bolilor infecțioase este subdimensionată pentru a face față noilor amenințări. Investițiile în:
-
teste diagnostice rapide pentru virusuri emergente;
-
rețele de monitorizare integrate la nivel global;
-
baze de date genetice care pot urmări mutațiile virusurilor;
-
colaborări transfrontaliere între instituțiile de sănătate;
ar putea reduce astfel de „zone moarte” în detectarea timpurie a unor potențiale epidemii.
Până la acel moment, experții recomandă un echilibru între informare, pregătire și comunicare clară a riscurilor, fără senzaționalism, dar cu o înțelegere realistă a faptului că virusurile care se adapă la om pot apărea din noi rezervoare epidemiologice.